Disfunctia erectila se defineste ca incapacitatea de a obtine sau mentine o erectie in vederea unei activitati sexuale satisfacatoare.
In SUA, 52% dintre barbatii intre 40 si 70 de ani prezinta un anumit grad de disfunctie erectila (17% usoara, 25% moderata si 10% disfunctie erectila severa). Un studiu similar efectuat in Europa a raportat disfunctie erectila la circa 30% dintre barbatii intre 40 si 79 de ani. In Romania, aproximativ 25% dintre barbatii peste 35 de ani prezinta aceasta tulburare.
Disfunctia erectila nu face parte din procesul normal de imbatranire, de aceea necesita evaluare medicala la orice varsta.
Foarte putini barbati se adreseaza medicului
Din pacate, majoritatea barbatilor cu disfunctie erectila nu se adreseaza medicului (in studiul european numai 38% dintre barbatii care au raportat dificultati de erectie erau ingrijorati de aceasta problema). In tara noastra, circa 25% dintre barbatii peste 35 de ani au disfunctie erectila (la cei cu diabet zaharat cifra creste la peste 60%) si doar 17% s-au adresat specialistului.
Prevalenta acestei afectiuni creste cu varsta, de la 39% la 40 de ani la 67% la barbatii de 70 de ani sau peste, fiind strans corelata cu prezenta concomitenta a altor boli.
Cauze psihologice, organice sau mixte
Principalele cauze ale disfunctiei erectile sunt psihologice, organice sau, cel mai adesea, mixte. Cauzele psihologice sunt: stresul psihologic, anxietatea de performanta, problemele de cuplu, depresia. Cauzele organice pot fi de mai multe tipuri:
• Neurologice (accident vascular cerebral, Alzheimer, leziuni ale maduvei spinarii, neuropatie diabetica, traumatism pelvian);
• Hormonale (deficitul de testosteron, excesul de prolactina);
• Vasculare (arteriale sau venoase – hipertensiune arteriala, ateroscleroza, diabet zaharat, dislipidemie, afectiuni ale spatiilor sinusoide, traumatisme, boala Peyronie);
• Medicamentoase (antidepresive, antihipertensive, antiandrogenice);
• Afectiuni sistemice (de regula, multifactoriale: diabet zaharat, insuficienta renala, boala ischemica coronariana, varsta, obezitate).
Cum se stabileste diagnosticul?
Evaluarea initiala cuprinde un istoric detaliat medical, sexual, psihosocial si un examen clinic. Este necesara masurarea glicemiei, a lipidelor sangvine si, dupa caz, a testosteronului. Daca acesta este scazut, se recomanda o investigare endocrinologica detaliata. In cazul in care evaluarea initiala nu depisteaza cauza disfunctiei erectile, se pot efectua investigatii mai complexe: evaluarea tumescentei peniene nocturne (erectiile spontane nocturne sunt de regula prezente in disfunctiile erectile psihogene), studii vasculare (ecografia Doppler duplex cu testare farmacologica intracavernoasa, cavernometrie, cavernografie, arteriografie etc.), studii imagistice si neurofiziologice.
De la tratament medicamentos la interventii chirurgicale
Uneori, simpla modificare a medicatiei curente este suficienta pentru rezolvarea tulburarilor de erectie. In bolile sistemice (diabet zaharat) este necesar tratamentul adecvat al bolii de baza. Metodele terapeutice actuale ale disfunctiei erectile cuprind: tratamentul oral, dispozitivele mecanice (pompe cu vacuum si inel constrictor la baza penisului), tratamentele injectabile in corpii cavernosi, supozitoarele transuretrale, terapia psihosexuala si metode chirurgicale, inclusiv protezarea peniana.
Educarea si consilierea sexuala au un rol important in tratamentul pacientilor, tratament care trebuie sa tina cont si de preferintele pacientului pentru a asigura eficienta si o buna complianta.
Dr. Monica Gheorghiu,
Medic primar endocrinolog,
Doctor in medicina,
Centrul Medical Medsana,
www.medsana.ro
