Prematur

Copil nascut inainte de termen (inainte de 37 de saptamani de amenoree, adica inainte de 8 luni).
Descriere – Prematurul difera in ce priveste aspectul de copilul nascut la termen: inaltimea lui este mai mica, greutatea de asemenea, in functie de durata gestatiei sale.
Prematurul prezinta o imaturitate globala a organelor si functiilor care ii poate pune in pericol viata sau dezvoltarea sa. Astfel, imaturitatea sistemului nervos, aliata cu cea a plamanilor, poate fi responsabila de tulburari respiratorii, indeosebi incetarea de moment a respiratiei (apnee) si poate antrena o proasta oxigenare a sangelui si a tesuturilor (cianoza). Imaturitatea plamanilor creeaza un risc de imbolnavire a membranelor hialine. Fragilitatea vaselor creste riscurile de hemoragie cerebromeningeana, iar imaturitatea cardiovasculara poate da nastere unui suflu cardiac prin persistenta canalului arterial, care leaga artera pulmonara de aorta in timpul vietii intrauterine. Imaturitatea digestiva face dificil refluxul de supt-inghitit, copilul este uneori incapabil sa suga. Imaturitatea ficatului provoaca un icter adesea mai pronuntat decat la nou-nascutul la termen. Dezvoltarea inca neincheiata a sistemului sau imunitar face prematurul mai vulnerabil la infectii de toate felurile. In sfarsit, absenta rezervelor energetice legata de caracterul incomplet al gestatiei, poate conduce la o micsorare a temperaturii corporale, la o hipoglicemie sau la o hipocalcemie (respectiv, la scaderea nivelurilor de zahar sau de calciu).
Ingrijirea prematurului -Din cauza fragilitatii sale si a riscurilor pe care le intampina la nastere si in primele luni ale vietii sale, prematurul trebuie sa fie ingrijit din primele minute. Venirea lui pe lume in sala de nasteri trebuie sa fie pregatita, incubator, material pentru reanimare respiratorie, prezenta unui pediatru sau a unei moase. Copilul este mentinut la incubator la temperatura si oxigenare constante. Ingrijirile ii sunt acordate in conditiile unei asepsii riguroase, uneori prin intermediul hublourilor amenajate pe peretele incubatorului. Prematurul este alimentat prin sonda gastrica in mod discontinuu (la fiecare trei ore) sau continuu daca are o greutate foarte mica sau daca este hipoglicemic. Se utilizeaza de preferinta laptele matern imbogatit in proteine si in calciu sau un lapte artificial pentru prematuri, adaptat posibilitatilor digestive ale copilului. Este necesar un supliment de vitamine E, D si C. Daca a fost reanimat la nastere sau daca prezinta cel mai mic semn de suferinta respiratorie, copilul este hranit prin perfuzie intravenoasa. O fototerapie (expunerea nou-nascutului la lumina albastra)
poate fi practicata in caz de icter. In sfarsit, un bilant infectios se impune cu ocazia unei nasteri premature inexplicabile sau la cel mai mic semn de infectie la copil. In caz de infectie este prescris un tratament cu antibiotice.
Un prematur este tinut in spital pana cand greutatea lui atinge cel putin 2,5 kilograme.
Prognostic -Viitorul imediat al prematurului depinde de varsta sa gestationala, de greutatea sa la nastere si de cauza prematuritatii sale. Deasupra limitei de 32 saptamani de amenoree, mortalitatea este foarte mica. Sechelele, indeosebi neurologice, sunt rare. Supravietuirea copilului de mai putin de 32 de saptamani viata intrauterina si cantarind sub 1.000 grame nu mai constituie un lucru de exceptie, dar sechelele neurologice si psihomotorii sunt mai frecvente.
Prematurul ramane, timp de cateva luni, cu o greutate corporala mai mica decat copilul nascut la termen, iar dezvoltarea sa psihomotorie este usor in intarziere. Totusi, la varsta de 2 ani, copilul, in general, a recuperat acest decalaj.
Cauze de prematuritate – O nastere prematura poate fi accidentala (prematuritate spontana) sau consecutiva unei decizii medicale (prematuritate provocata). Principalele cauze ale prematuritatii sunt materne (anomalie a uterului, infectii bacteriene sau virale, sarcini repetate, travaliu greu sau traiecte dificile, conditii socioeconomice defavorabile) sau ovulare (sarcina multipla, exces de lichid amniotic). O nastere prematura poate sa fie declansata pentru a salva viata fatului sau pentru a evita grave complicatii: este vorba indeosebi de cazurile de preeclampsie (asocierea unei hipertensiuni arteriale, a unei luari excesive in greutate de catre mama si a unei proteinurii), de hematom retroplacentar (dezlipire de placenta), de suferinta fetala, de diabet dezechilibrat al mamei sau de boala materna grava si de incompatibilitate Rhesus, care se agraveaza.
Prevenire – Din cauza riscurilor intampinate de nou-nascutul prematur, este de dorit sa se prelungeasca sarcina dincolo de 37 de saptamani de amenoree in masura in care nici viata mamei, nici cea a copilului nu sunt in pericol. Pot fi puse in aplicare masuri preventive ale complicatiilor respiratorii previzibile ale copilului, in particular o corticoterapie materna, care are drept efect accelerarea maturarii pulmonare a fatului.
Supravegherea medicala a femeii gravide si depistarea, chiar si tratarea, principalelor cauze ale prematuritatii permit o reducere a frecventei.