Cere este diferenta dintre prebiotice si, mai popularele, probiotice?
Fiinta umana traieste in simbioza cu un numar enorm de microorganisme, care o populeaza la diferite niveluri. Poate ca relatia cea mai importanta si mai stransa este cea cu microorganismele digestive.
Ne referim la microbiota intestinala, cea care are de peste 100 de ori mai multe gene decat intregul genom uman si pe care omul o capata incet-incet, din momentul nasterii. Venim pe lume cu intestinul steril, iar ceea ce mancam in fiecare moment influenteaza in mod esential profilul microbilor pe care ii purtam in intestin. De-a lungul vietii, microbiota se modifica substantial si momente importante, cum sunt pubertatea, sarcina, menopauza, bolile grave, traumatismele severe aduc schimbari temporare sau definitive.
Compozitia florei influenteaza intregul organism
De remarcat este ca flora intestinala se stabilizeaza intr-o oarecare masura la varsta adulta. Ceea ce nu inseamna ca nu o putem schimba – in rau sau in bine. Studiile din ultimele decenii au aratat o influenta hotaratoare a acestor microbi nu numai asupra sanatatii locale, ci si asupra intregului organism. De la starea de spirit (si depresia pare a fi influentata de compozitia florei intestinale) pana la sporul ponderal sau capitalul muscular, de la toleranta la glucoza pana la depunerea de grasimi in ficat, toate sufera modificari sub influenta florei intestinale. Probabil ca in viitor vom sti mai multe despre aceste procese complexe si, mai ales, despre cum putem influenta consistent flora, astfel incat sa lucreze si in favoarea noastra.
Alimente care contin probiotice
Ce sunt si cum se formeaza prebioticele
Tinand seama de intelegerea tot mai avansata a legaturii om-microbiota, piata suplimentelor alimentare ofera numeroase produse. Unele sunt catalogate ca prebiotice, altele, ca probiotice, dar care este diferenta? Ea este simplu de dedus din nume: produsele prebiotice sunt produse care contin substante ce favorizeaza dezvoltarea unor bacterii „prietenoase” in intestin.
Bacteriile microbiotei se hranesc cu reziduurile alimentelor noastre, iar acele bacterii care au efecte pozitive asupra organismului in ansamblu prefera diferite categorii de fibre alimentare (carbohidrati nedigerabili – fructani sau galactani). Aceste fibre sunt de origine vegetala si sunt transformate de microbi in nutrienti utilizabili pentru propria dieta.
Cele mai folosite suplimente prebiotice contin inulina (o fibra prebiotica din cicoare), fibre de mar, orz, ovaz, soia, coji de citrice. Oferim prebiotice de calitate florei noastre si atunci cand mancam diverse alimente de origine vegetala, cum ar fi: anghinare, usturoi, praz, ceapa, grau integral, banane etc.
Probioticele, aliatii intregului organism, nu doar ai digestiei
Simbioticele echilibreaza flora intestinala
Probioticele, pe de alta parte, sunt produse (suplimente alimentare sau alimente ca atare) care contin un numar foarte mare de bacterii vii, ce pot ajunge ca atare in intestinul nostru, fara a fi distruse in procesul de digestie, si pot popula ecosistemul local cu speciile de care avem nevoie. De remarcat ca exista produse numite simbiotice, care contin, deopotriva, pre- si probiotice, deci atat bacteriile „prietenoase”, cat si substratul care le asigura supravietuirea.
Daca actiunea probioticelor este evidenta in general doar pe durata de timp in care sunt administrate, prebioticele trebuie privite ca un fel de „material” de intretinere al florei sanatoase pe care o detinem deja si ca un „material” de selectie al microorganismelor de care avem nevoie. Flora de putrefactie, cu actiune locala si generala negativa, nu se hraneste cu fibre prebiotice.
