Parodontoza, cunoscută sub numele de boala parodontală, este o afecțiune cronică a gingiei care deteriorează țesutul moale și distruge osul care susține dinții. Această afecțiune poate duce la pierderea dinților și este legată de diverse probleme de sănătate sistemică dacă nu este tratată. Înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și căutarea unui tratament adecvat sunt pași esențiali în gestionarea parodontozei și în menținerea sănătății orale generale.
Care sunt cauzele care duc la parodontoză
Parodontoza este cauzată în primul rând de o igienă orală deficitară care permite ca placa – o peliculă lipicioasă de bacterii – să se acumuleze pe dinți și să se întărească. Cu toate acestea, mai mulți alți factori pot contribui la dezvoltarea și progresia acestei boli:
Formarea plăcii bacteriene
Placa bacteriană se formează pe dinți atunci când bacteriile din gură interacționează cu particulele de alimente și saliva. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și folosirea regulată a aței dentare, se poate întări în tartru, care este mai dificil de îndepărtat și adăpostește bacterii.
Tartrul poate fi îndepărtat doar în mod profesional prin detartraj. Dacă este lăsat netratat, acesta duce la forme mai severe de boli gingivale și parodontoză.
Gingivita
Gingivita este cea mai ușoară formă de boală parodontală, provocând roșeață, umflături și sângerări ale gingiilor. De obicei, este reversibilă cu o bună igienă orală și tratament profesional.
Fără tratament, gingivita poate avansa spre parodontoză, în cazul în care stratul interior al gingiei și osul se îndepărtează de dinți și formează buzunare care se pot infecta.
Predispoziție genetică
Genetica poate juca un rol semnificativ în susceptibilitatea la parodontoză. Dacă parodontoza se regăsește în familie, este posibil să aveți un risc mai mare să o dezvoltați. De asemenea, predispoziția genetică poate afecta răspunsul imunitar, făcându-i pe unii oameni mai predispuși la parodontoză.
Factori de stil de viață
Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru parodontoză. Acesta afectează funcția normală a celulelor țesutului gingival, făcându-i pe fumători mai sensibili la infecții și mai puțin receptivi la tratament.
O alimentație deficitară, în special dietele lipsite de vitamine și minerale esențiale, pot compromite sistemul imunitar și sănătatea orală. Un organism slăbit este mai susceptibil la parodontoză.
Condiții de sănătate sistemice
Persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta infecții, inclusiv parodontoză. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot duce la o progresie mai severă și mai rapidă a bolii gingivale.
Există o legătură bine stabilită între boala parodontală și afecțiunile cardiovasculare, sugerând că inflamația cauzată de parodontoză poate contribui la boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.
Medicamente
Anumite medicamente pot reduce fluxul de salivă, ducând la uscăciunea gurii, ceea ce poate exacerba acumularea de placă. Unele medicamente determină o creștere anormală a țesutului gingival, facilitând acumularea plăcii bacteriene.
Ce simptome are parodontoza
Simptomele parodontozei pot varia, dar următoarele semne sunt indicatori comuni ai faptului că este posibil să dezvoltați sau să suferiți de parodontoză.
- Gingii umflate. Inflamația face ca gingiile să se umfle și să apară disconfortul. Dacă aveţi astfel de simptome, e important să vedeţi un stomatolog.
- Gingii de culoare roșu aprins, roșu închis sau purpuriu. Gingiile sănătoase sunt de obicei roz, așa că orice schimbare de culoare poate fi un semn de boală gingivală și parodontoză.
- Gingii sensibile la atingere. Alte simptome pentru parodontoză implică sensibilitatea sau durerea la nivelul gingiilor, care pot indica o inflamație și o infecție subiacentă.
- Gingii care sângerează ușor. Unul dintre cele mai comune simptome de parodontoză este sângerea gingivală. Sângerarea frecventă, în special în timpul periajului sau a folosirii aței dentare, este un semnal de alarmă.
- Respirație urât mirositoare. Respirația urât mirositoare persistentă sau un gust neplăcut în gură poate rezulta din acumularea de bacterii în cavitatea orală.
- Gingii care se retrag. Unul dintre simptomele cele mai grăitoare pentru parodontoză îl reprezintă retragerea gingivală. În timp, gingiile se pot îndepărta de dinți, făcându-i să pară mai lungi.
- Formarea de buzunare adânci între dinți și gingii. Pe măsură ce parodontoza progresează, se pot forma buzunare între dinți și gingii, care se pot infecta.
- Dinți slăbiți sau pierderea dinților. Unul din simptomele de parodontoză care arată progresia gravă a bolii este pierderea dinților. Osul și țesutul de susținere se pot deteriora, ceea ce face ca dinții să se slăbească sau să cadă.
- Mestecatul dureros. Disconfortul sau durerea în timpul mestecatului poate fi un simptom de parodontoză avansată.
- Spații noi între dinți. Deplasarea dinților din cauza pierderii osoase poate crea goluri sau spații care nu existau înainte.
Dacă vă confruntați cu unul sau mai multe dintre aceste simptome, este important să mergeți la un consult stomatologic. Acțiunea promptă la primele semne de parodontoză poate opri progresia bolii.
Ce tratament există pentru parodontoză
Tratarea parodontozei implică o combinație de îngrijire dentară profesională și îmbunătățirea practicilor de igienă orală. Scopul este de a curăța pungile din jurul dinților și de a preveni deteriorarea osului din jur. Tratamentele pot varia de la terapii nechirurgicale la intervenții chirurgicale, în funcție de gravitatea afecțiunii.
Intervenții nechirurgicale
Detartrajul și curățarea în profunzime. Această procedură de curățare în profunzime îndepărtează placa și tartrul de deasupra și de sub linia gingivală.
Antibiotice. Antibioticele topice sau orale pot ajuta la controlul infecției bacteriene. Acestea pot fi utilizate împreună cu alte tratamente pentru parodontoză.
Intervenții chirurgicale
Chirurgia cu lambouri (chirurgie de reducere a buzunarelor). În timpul acestei proceduri, gingiile sunt ridicate înapoi și se îndepărtează tartrul. Gingiile sunt apoi suturate la loc, reducând adâncimea pungilor și facilitând menținerea curățeniei.
Grefe de țesut moale. Țesutul din cerul gurii sau dintr-o altă sursă donatoare este utilizat pentru a acoperi rădăcinile expuse sau pentru a întări gingiile subțiri.
Grefa de os. Grefele osoase utilizează fragmente din osul dumneavoastră, os sintetic sau os donat pentru a înlocui osul distrus de parodontoză. Această procedură ajută la restabilirea stabilității dinților.
Regenerarea ghidată a țesuturilor. Această tehnică încurajează regenerarea osului și a țesutului gingival. O țesătură specială biocompatibilă este plasată între osul și dintele existent, permițând osului să crească din nou acolo unde a fost distrus de bacterii.
Proteine de stimulare a țesuturilor. Aplicarea unui gel care conține proteine speciale pe rădăcina bolnavă a dintelui poate ajuta țesutul gingival și osul să se regenereze.
Tratament cu laser
Terapia cu laser este o opțiune de tratare avansată care utilizează energia luminoasă focalizată pentru a elimina țesutul gingival infectat și bacteriile din pungile parodontale. Această procedură minim invazivă ajută la reducerea inflamației și favorizează vindecarea, păstrând țesutul sănătos.
Beneficiile terapiei cu laser includ reducerea sângerării, a disconfortului și a timpului de recuperare în comparație cu metodele chirurgicale tradiționale. De asemenea, îmbunătățește eficiența detartrajului și a piliturii radiculare prin sterilizarea zonelor tratate.
Terapia cu laser poate fi un adjuvant eficient la tratamentele convenționale, oferind rezultate îmbunătățite pentru pacienții cu boală parodontală moderată până la severă.
Stilul de viață
- O bună igienă orală. Periați-vă pe dinți de două-trei ori pe zi, folosiți zilnic ața dentară și o apă de gură antibacteriană pentru a reduce placa bacteriană și bacteriile.
- Vizite stomatologice regulate. Curățările profesionale la fiecare șase luni pot ajuta la prevenirea parodontozei.
- Renunțați la fumat. Renunțarea la tutun este crucială pentru prevenirea și gestionarea parodontozei.
- Gestionați condițiile de sănătate. Controlați afecțiuni precum diabetul care vă pot afecta sănătatea parodontală.
