Imaginați-vă că un virus este ca un copac, care crește și se ramifică, iar fiecare ramură, ușor diferită de celelalte, reprezintă o copie virală. Pandemia COVID-19 pare să nu ia sfârșit prea curând, ci dimpotrivă. De la un val la altul, virusul SARS-CoV-2 suferă modificări, devine din ce în ce mai agresiv și amenință toate categoriile de vârstă.
Acum a devenit foarte clară semnificația mesajului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): „Nimeni nu este în siguranță până când nu este toată lumea în siguranță!”. O mare provocarea este asigurarea accesului echitabil la vaccinare, diagnosticare promptă și tratament la nivel global, dar și naţional. Chiar dacă uneori nu suntem de acord cu măsurile autorităţilor în gestionarea pandemiei, chiar dacă originea virusului este încă disputată, acestea nu pot justifica ignorarea consecinţelor.
SARS-CoV-2 și tulpinile sale
Toate virusurile suferă, în timp, schimbări. În prezent, discutăm mai degrabă de variante circulante. O variantă reprezintă o copie a virusului, cu una sau mai multe mutații care o diferențiază de versiunea inițială.
În majoritatea cazurilor, mutațiile au un impact redus sau nu influențează deloc evoluția virusului. Cu toate acestea, unele modificări îi pot afecta proprietățile, cum ar fi cât de ușor se răspândește, severitatea bolii pe care o provocă, eficacitatea vaccinurilor, a medicamentelor sau a măsurilor de sănătate publică în combaterea lui.
În prezent, pe baza clasificării OMS, Centrul European de Control al Bolilor (CDC) urmărește:
- cinci variante care determină îngrijorare (Variants of Concern – VOC), pentru care există dovezi clare că pot avea un impact asupra situației epidemiologice din Europa: Alpha, detectată în Anglia, Beta – Africa de Sud, Gamma – Brazilia, Delta – India, plus încă o tulpină din Anglia;
- șase variante de interes (Variants of Interest – VOI), pentru care dovezile sunt încă preliminare sau pentru care există incertitudini legate de potențialul impact, printre care Eta – Nigeria, Theta – Filipine, Kappa – India, Lambda – Peru și alte două tulpini;
- variante sub monitorizare: aproximativ 20.
Varianta Delta determină îngrijorare
Pe baza tendințelor actuale, experții estimează că aceasta va fi tulpina dominantă la nivel global în următoarele luni, fiind identificată în aproape toate țările europene. Va continua să se răspândească, înlocuind circulația altor variante, cu excepția cazului în care apare un nou virus mai „competitiv”. Delta pare să producă mai des infecţii severe, care necesită spitalizare sau duc la deces. CDC compară transmisibilitatea acestei variante cu cea a varicelei – ceea ce este cu adevărat îngrijorător. Practic, în absenţa imunităţii, un caz de infecţie ar putea genera chiar și 8-9 cazuri secundare, în urma contactului direct. Dacă până acum contactul direct presupunea o durată de minimum 15 minute pentru a exista un risc de transmitere, durata necesară în cazul Delta ar putea fi mult mai mică.
Cum apar mutațiile?
Când ajunge într-o celulă gazdă, orice virus va începe să producă replici, să se înmulțească – practic, își va genera sute sau mii de copii virale. Uneori, replicarea nu este perfectă, apărând diferențe în codul genetic al noilor copii față de virusul inițial. Acest fenomen este mai des întâlnit la virusurile de tip ARN, cum sunt coronavirusurile, HIV, virusul gripal. Există, însă, și mecanisme de reparare pentru aceste erori, iar SARS-CoV-2 este mai „capabil” să facă aceste corecturi, pe măsură ce apar.
Ce înseamnă ARN mesager. Cum funcţionează vaccinul bazat pe această tehnologie
Eficiența vaccinurilor în fața noilor tulpini
Unul dintre motivele de îngrijorare legate de noile variante este tocmai ocolirea imunităţii dobândite. Studiile recente din Anglia, Canada și Israel arată că, de pildă, vaccinul Pfizer/BioNTech oferă în continuare o protecţie foarte bună împotriva riscului de spitalizare sau deces, de 93-100%. În cazul infecţiei simptomatice, protecţia poate scădea până la 87-64%.
A început vaccinarea cu a treia doză
Așa cum comunica un raport recent CDC, trebuie să înţelegem că „războiul s-a schimbat”. Va fi nevoie de toate „armele” dovedit eficiente pentru a lupta împotriva răspândirii noilor variante. Nu e neobișnuit pentru un vaccin să fie administrat în 3 doze – ne putem gândi la vaccinul hexavalent sau pneumococic, administrat în primul an de viaţă, sau la vaccinul împotriva hepatitei B.
La sfârşitul lunii septembrie, în România, a început vaccinarea cu cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID-19. Numită şi doza de rapel (booster), aceasta se realizează cu unul dintre vaccinurile Pfizer sau Moderna chiar şi pentru persoanele vaccinate anterior cu Astra Zeneca. Sunt două condiții pentru vaccinarea cu doza de rapel (booster):
- două doze de vaccin administrate;
- să fi trecut 180 de zile de la a doua doză.
