Sanatatea este, desigur, un scop al oricarei persoane. Insa obsesia pentru sanatate va poate determina sa duceti lucrurile la extreme. Ortorexia nervoasa, de exemplu, este o manifestare obsesiva a ideii de alimentatie sanatoasa. Aceasta poate duce la cazuri de malnutritie severa, la izolarea individului si chiar la deces.
Aceasta obsesie pentru corectitudinea alimentatiei, care depaseste limitele normalului, este numita de specialisti ortorexie nervoasa. Este bine sa ne cenzuram cantitatea de mancare, calitatea ei, cu atat mai mult cu cat anumite alimente sunt incompatibile cu diferitele afectiuni de care suferim. Desigur, o persoana care sufera de diabet isi va lua masa regulat, in cantitati calculate, un cardiac va renunta la alcool si grasimi, iar un hipertensiv va diminua consumul de sare. Cand, fara un motiv pertinent, o persoana isi calculeaza zilnic caloriile, isi numara feliile de paine, refuza altfel de alimente decat cele pe care le considera bune pentru ea, lucrurile pot scapa de sub incidenta ideii de normal. Toate acestea dau nastere ortorexiei nervoase.
Ortorexia, alaturi de anorexie si bulimie
Ortorexia apare pe fond nervos, la fel ca arhicunoscutele tulburari alimentare: anorexia si bulimia. Anorexia le afecteaza mai degraba pe femeile tinere care dezvolta o obsesie legata de greutatea lor. In unele situatii critice, anorexicele ajung sa isi provoace o stare de grata si, ulterior, elimina alimentele consumate, pentru a nu le asimila. Aceste persoane pot dezvolta tulburari hormonale si rezistenta scazuta la infectii date de malnutritie. Bulimia poate fi dezvoltata in urma unui stres foarte puternic. Ea se caracterizeaza prin ingerarea necontrolata, compulsiva de alimente, urmata de starile de voma datorate excesului. Insa, in timp ce anorexicii si bulimicii se preocupa pentru silueta, ortorexicii isi doresc sa fie puri si sanatosi la modul absolut.
Cum recunostem un ortorexic?
Un ortorexic este mereu preocupat de sanatate, de ceea ce mananca. Nu este prietenul grasimilor si citeste constant pe etichete compozitia. {tie semnificatia tuturor simbolurilor de pe etichete si cantitatile exacte pe care vrea sa le consume zilnic. Nu poate tolera alimentele modificate genetic. Isi formeaza reguli alimentare foarte stricte. Incalcarea lor aduce vinovatia, mustrarile de constiinta exagerate si schimbarea regulilor cu unele chiar mai dure. Uneori, in cazul in care nu isi respecta regulile autoimpuse, ortorexicul poate dezvolta somatizari: dureri de cap, de stomac, greata etc. Gustul alimentelor nu este pe lista lui de prioritati. Important este continutul. Nu mananca in restaurante sau, daca isi ia inima in dinti, cere informatii exasperante despre ceea ce i s-a adus sau despre modul in care au fost preparate.
Ortorexia intervine in viata de zi cu zi
Uneori este greu sa facem diferenta intre ceea ce este normal si ceea ce este anormal. Unii specialisti suprapun acest prag momentului in care o anumita obsesie de acest gen intervine in buna desfasurare a vietii individului, ii perturba cursul firesc. Astfel, tabieturile unui ortorexic devin anormale pentru ca se suprapun de multe ori activitatii lui zilnice. Un ortorexic nu mananca in afara casei pentru ca nu are incredere in modul de preparare a alimentelor. Prefera sa se infometeze daca nu gaseste alimentele pe care i le permite dieta. Obsesia pentru mesele regulate il face sa isi intrerupa orice activitati pentru a o onora.
Psihicul este afectat
Ortorexicul poate fi afectat indirect de boala sa si in plan psihic. Preocuparea excesiva pentru sanatate il face sa se izoleze de ceilalti, ba mai mult, ceilalti il evita. Ortorexicul se izoleaza uneori involuntar, prin refuzurile repetate de a iesi in oras la masa, prin obsesia constanta pentru puritate, declarata la orice minut. Specialistii afirma ca, cu cat ne dorim ca dieta sa fie mai stricta, cu atat obtinem efectul invers sanatatii. Un aport deficitar de alimente poate duce la o schimbare a dispozitiei, a starii emotionale. Ortorexicul poate dezvolta o stare de apatie, chiar depresie.
Cum tratam ortorexia?
Ca orice tulburare de acest gen, ortorexia nu este usor de tratat. Abordarea unei astfel de afectiuni este dubla. Avem pe de-o parte latura fizica, iar pe de alta parte, latura psihica. Ortorexia are in vedere o eliminare treptata a alimentelor, crezute daunatoare. Un prim pas catre vindecare il constituie reintroducerea treptata a acestor alimente excluse, sub supravegherea unui specialist nutritionist. Acesta trebuie sa lucreze in echipa cu un psihoterapeut care sa il ajute pe pacient sa reintegreze in viata lui aceste schimbari.
Orotorexia este o afectiune destul de nou teoretizata. Mai exact, dateaza din 1997 si ii apartine lui Steven Bratman. Ea este produsul societatii actuale care a dezvoltat o obsesie pentru produsele dietetice, naturale, bio (ecologice), isteria E-urilor, a pandemiilor gen gripa aviara si a alimentelor modificate genetic.
Text: Irina Chelarescu
Consultant: Psiholog Marinela Dutu
