Dieta echilibrată, exerciţiile fizice regulate şi somnul suficient sunt cele mai bune modalităţi de a ne menţine un nivel de energie corespunzător. Dar aceste lucruri nu sunt întotdeauna posibile, mai ales când cerinţele vieţii sunt crescute.
În mod normal, oboseala apare ca o reacţie naturală a organismului în urma solicitării fizice sau psihice. Oboseala poate fi considerată normală, atât timp cât starea dispare după odihnă corespunzătoare. Oboseala acută poate apărea în timpul perioadelor scurte de solicitare fizică şi psihică sau din cauza unei somn insuficient pe o perioadă scurtă, dar dispare după o perioadă mai lungă de relaxare şi somn.
Când devine cronică oboseala
Oboseala cronică este adesea severă; persistă mai mult de şase luni; nu este ameliorată de odihnă şi este agravată de activitate sau efort. Dificultăţile cognitive, ameţelile, durerile de cap, musculare, sunt frecvente în oboseala cronică. Depresia şi anxietatea apar deseori, şi în general, se consideră a fi mai degrabă o consecinţă a oboselii cronice, decât cauză a afecţiunii. Oboseala cronică afectează toate grupele de populaţie. Se estimează că este de 1,5-2 ori mai des întâlnită la femei decât la bărbaţi şi afectează în principal oamenii de maturitate timpurie sau mijlocie. Oboseala cronică apare adesea concomitent cu alte afecţiuni care provoacă simptome similare.
Cauzele oboselii cronice
Infecţia virală poate provoca oboseală prelungită. Unele studii sugerează că virusuri precum virusul herpetic uman 6 (HHV-6) şi virusul Epstein-Barr (EBV) pot juca un rol în dezvoltarea oboselii cronice. O asociere similară între infecţiile virale şi oboseală a fost descrisă de pacienţii care s-au recuperat după infecţia cu SARS-CoV-2, mononucleoză infecţioasă şi febra Dengue. La unii pacienţi oboseala cronică persistă luni până la ani după recuperare de la infecţia acută. Această boală a fost denumită sindrom de oboseală post-virală. Mecanismele prin care infecţia virală poate declanşa sindromul de oboseală cronică sunt încă puţin înţelese.
- Una dintre anomaliile endocrine investigate în oboseala cronică este dereglarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale (HPA).
- Somnul de slabă calitate este frecvent întâlnit în cazul persoanelor cu oboseală cronică şi este un posibil factor care contribuie la declanşarea oboselii.
- Alte cauze: deficienţe nutriţionale; tulburări imunologice; tulburări psihice etc.
Oboseala cronică, de unde vine ajutorul
Din fericire, există multe suplimente la care putem apela pentru un plus de energie:
Vitaminele din complexul B, cum ar fi B1 (tiamina), B2 (riboflavina) şi B6 (piridoxina) joacă un rol esenţial în multe reacţii care produc energie din organism, în timp ce alte vitamine B, cum ar fi folatul (B9) şi B12 sunt importante pentru crearea de celule noi, refacerea celulelor deteriorate şi funcţionarea normală a sistemului nervos central. Astfel, vitamina B6 (piridoxina) contribuie atât la sinteza neurotransmiţătorilor care stimulează dispoziţia, cât şi al celor cu efect de calmare. Vitamina B6 este necesară pentru „a arde” proteinele în scop energetic, pentru transportul oxigenului în organism şi pentru sinteza de ADN.
Magneziul este un mineral esenţial implicat în sute de reacţii enzimatice la om, iar deficienţa acestuia poate fi legată de oboseala cronică. Magneziul are rol predominant în producţia şi utilizarea ATP-ului (adenozintrifosfat, un intermediar energetic). Aportul inadecvat de magneziu este o problemă obişnuită şi adesea subestimată. Studiile arată că un procent semnificativ de oameni de toate vârstele ingerează mai puţin magneziu din alimente şi băuturi decât necesarul mediu estimat; care este de 420 mg şi 320 mg pe zi pentru bărbaţi şi respectiv, pentru femei peste 30 de ani.
Melatonina, un hormon natural produs de glanda pineală, reglează ciclul somn-veghe şi este un antioxidant eficient. Studiile au evidenţiat că melatonina luată cu puţin timp înainte de culcare reduce semnificativ latenţa somnului (timpul trecut de la aşezarea în pat până la adormire) la persoane cu dificultăţi de adormire.
Afecţiuni cu un simptom comun: oboseala
Plante utile în oboseala cronică
Plantele adaptogene prezintă interes deosebit în oboseala cronică, datorită reputației lor pentru creșterea energiei, precum și a posibilelor efecte asupra axei HPA și asupra susținerii funcției normale a sistemului imunitar. Unele adaptogene considerate promițătoare pentru oboseala cronică sunt ginsengul și ashwagandha.
- Ginsengul este rădacina mai multor plante aparținand genului Panax. Cea mai cunoscută este Panax ginseng, o plantă perenă originară din Asia. O altă varietate este ginsengul american, originar din America de Nord. Studiile au arătat potențialul terapeutic al P. ginseng, raportând efecte pozitive asupra performanței cognitive și a dispoziției, mecanismul care stă la baza acestui efect poate fi legat de proprietățile sale antioxidante.
- Ashwagandha – Withania somnifera, are o lungă istorie de utilizare în medicina tradițională indiană și a ajuns să fie considerat un adaptogen util pentru condițiile care afectează sistemul nervos central, inclusiv stresul, precum și în boli neurodegenerative, cum ar fi Parkinson și boala Alzheimer.
În prezent, nu există tratament curativ pentru pacienții cu oboseală cronică. Obiectivele trebuie să se concentreze pe îmbunătățirea manifestărilor clinice, menținerea capacității funcționale și a calității vieții și dezvoltarea unui program adaptat, oferind fiecărui pacient percepția maximă de îmbunătățire a sănătății.
Referințe bibliografice:
1. Griffiths J.K. Vitamin deficiencies. In: Magil A.J., Hill D.R., Solomon T., Ryan E.T., editors. Hunter’s Tropical Medicine and Emerging Infectious Disease. 9th ed. Elsevier; London, UK: 2013. pp. 997–1002. [Google Scholar]
2. Brown M.J., Beier K. StatPearls. StatPearls Publishing LLC; Treasure Island, FL, USA: 2019. Vitamin B6 Deficiency (Pyridoxine) [Google Scholar].
3. Anne-Laure Tardy, Etienne Pouteau, Daniel Marquez, Cansu Yilmaz, Andrew Scholey Vitamins and Minerals for Energy, Fatigue and Congnition: A Narrative Review of biochemical and Clinical Evidence; Nutrients, Jan 2020
4. Maryam Dabar et all. Chronic fatigue syndrome (CFS) Suggestions for a nutritional treatment in Therapeutic approach. Biomedicine & Pharmacotherapy, vol.109, 2019, pp. 1000- 1007
5. V.C. Lombardi, F.W. Ruscetti, J.D. Gupta, M.A. Pfost, K.S. Hagen, D.L. Peterson, S.K. Ruscetti, R.K. Bagni, C. Petrow-Sadowski, B. Gold. Detection of an infectious retrovirus, XMRV, in blood cells of patients with chronic fatigue syndrome; Science, 326 (2009), pp. 585-589
