Pana in anii ’90, intre individ si munca sa exista o relatie pur contractuala. Simpla indeplinire a sarcinilor date in grija aducea satisfactie atat angajatului, cat si angajatorului. Dar ce se intampla in zilele noastre?
Incepand cu anul 1990, si-a facut aparitia ideologia conform careia a munci bine inseamna a te autodepasi permanent.
Acest fapt s-a soldat, in timp, cu cresterea numarului de ore petrecute la locul de munca, raportarea la institutie ca la o familie si culegerea de satisfactii profesionale care, de multe ori, erau de ajuns pentru a alunga celelalte probleme cu care angajatul se confrunta in afara activitatii profesionale.
Acest fapt a adus cu sine si o putere mai mare de influenta din partea angajatorului asupra angajatului.
Stresul se accentueaza in momente de criza
Orice modificare, dezechilibru, schimbare in planul vietii profesionale reprezinta o sursa de stres (anxietate, depresie, agresivitate) si produce modificari la niveul tuturor proceselor psihice. Sursele efective de stres in planul vietii profesionale se rezuma la reorganizari majore, lucrul peste program, cresterea volumului de munca, conflicte intre angajati ce impun competitia mai degraba decat cooperarea. Toate acestea sunt accentuate in momente de criza, cand se impun restructurari majore.
Disponibilizare = neliniste, iritabilitate, pierderea increderii
Individul percepe factorul stresant, in cazul de fata disponibilizarea, ca fiind un pericol si intra intr-o stare de alerta. Aceasta il ajuta sa-si mobilizeze toate resursele pentru a-i face fata dar, in acelasi timp, il epuizeaza si duce la oboseala si surmenaj, scade capacitatea de concentrare. Astfel, ia decizii pripite si face multe greseli. Pe fondul acestei stari de alerta apare o neliniste permanenta, iritabilitate si pierderea increderii in sine si in ceilalti. Aceste aspecte se rasfrang atat asupra colegilor de munca, cat si asupra familiei.
Femeile si barbatii reactioneaza diferit la stres
Este important de mentionat ca nu toti oamenii reactioneaza la fel in fata factorilor de stres provocati de restructurari. Reactiile sunt influentate de varsta, educatie, stare de sanatate, tipul de personalitate, posibilitatea de control, nivelul nevoilor, stima de sine si toleranta la ambiguitate. De asemenea, barbatii si femeile nu reactioneaza la fel in confruntarea cu stresul. Diferite studii au aratat ca femeile au tendinta de a se apropia mai mult de familie si de a petrece timpul dupa ziua de munca impreuna cu acestia. Barbatii au tendinta de a fugi si de a se izola. In astfel de situatii stresante, barbatii devin mai agresivi, pe cand femeile cauta mai mult contactul uman. Putem trage concluzia ca restructurarile afecteaza mult mai mult viata de familie a barbatilor aflati in aceasta situatie. Cercetatorii ofera si o explicatie in acest sens. In cazul femeii, stresul elibereaza ocitocina, hormon care regleaza nasterea si limiteaza agresivitatea, facand femeia mai sociabila decat barbatul.
Disponibilizarile, stresul continuu
Stresul este responsabil de scaderea randamentului la locul de munca, suferinta psihologica, afectiuni ale aparatului digestiv, boli cardiovasculare, eruptii cutanate, dureri de cap, de stomac, de spate, diabet, slabirea sistemului imunitar. Efectele stresului se rasfrang insa cel mai mult asupra activitatii profesionale si asupra familiei care nu mai reprezinta oaza de relaxare. Apar reactii ostile fata de mediul familial, care vor duce la o deteriorare a relatiilor dintre membrii familiei. Individul are tendinta de a se izola si refuza sa se mai bucure de activitatile familiale care-i faceau placere inainte. In cele din urma, stresul provocat de disponibilizari, coroborat cu cresterea volumului de munca, poate duce la oboseala cronica, epuizare si, in unele cazuri, la sinucidere. Pe langa efectele fizice si psihice, restructurarile provoaca reactii de neincredere si zdruncina fidelitatea angajatului fata de angajator.
Ganditi pozitiv si alegeti un stil de viata sanatos!
Exista o serie de modalitati prin care acest tip de stres, in aceasta perioada, poate fi gestionat mai bine. In primul rand, ar fi de preferat ca, oricat de greu ar fi, sa ganditi pozitiv. Va puteti mari capacitatea de rezistenta in fata stresului printr-o alimentatie corecta si sanatoasa. In acest sens, reduceti consumul de alcool, renuntati la fumat, dormiti atat cat organismul are nevoie (8 ore), faceti miscare (chiar banalul mers pe jos), bucurati-va de activitatile personale sau familiale (va incarca bateriile) si nu renuntati niciodata la suportul social (familie, prieteni, grupurile de suport), care s-a dovedit a fi de un real folos in momentele dificile ale vietii.
Text: Loredana Ionascu, psiholog clinician
