Boala Crohn este o afecțiune inflamatorie intestinală care determină inflamatia și ulcerația tubului digestiv. Boala Crohn poate afecta orice porțiune a tubului digestiv, dar are predilecție pentru partea terminală a intestinului subțire (ileon) și intestinul gros (colon).
Colita ulceroasă (rectocolita ulcerohemoragica) care conduce la inflamarea colonului și/sau a rectului, are manifestări clinice asemănătoare, de aceea, cele două afecțiuni sunt frecvent confundate.
Boala Crohn poate apărea la orice vârstă, dar debutul este mai frecvent la tinerii cu vârstă cuprinsă între 15 și 35 de ani și rar poate debuta în copilărie.
Factorii de risc pentru boala Crohn
Boala Crohn nu are o cauză cunoscută! Totuși, studiile arată că boala Crohn, ca și alte boli inflamatorii intestinale, este produsă de o reacție anormală a sistemului imunitar la bacteriile aflate în intestin și care nu produc în mod obișnuit boli. De asemenea, bacteriile și virusurile care produc boli patogene pot juca un rol în apariția bolii Crohn. Printre factorii de risc ai acestei boli digestive se numără:
- Vârsta tânăra;
- Originea rasială – albii au cel mai mare risc;
- Istoricul familial – rudele prezintă un risc de 7-20 ori mai mare de a face boala;
- Locuitorii zonelor urbane sau/și ai țărilor industrializate sunt mai expuși la boală;
- Fumatul.
Simptomele care anunță boala Crohn
Simptomele principale ale acestei boli inflamatorii intestinale includ:
- Dureri și crampe abdominale;
- Sânge în scaun;
- Diaree – unii pacienți pot avea 10 până la 20 scaune pe zi. Boala Crohn poate cauza uneori hemoragii în scaun;
- Pierderea poftei de mâncare (anorexie);
- Febra – febra mare poate semnala complicații care implică o infecție;
- Pierderea în greutate – simptomele recurente precum diareea și anorexia pot duce la pierderi de greutate
- Scăderea numărului de globule roșii (anemia) – inflamația intestinală sau nivelul scăzut de fier în sânge, produs de scaunele hemoragice, pot duce la anemie;
- Ulcer – boala Crohn începe cu zone mici, împrăștiate pe suprafața intestinului. Aceste zone dureroase evoluează în ulcerații care penetrează adânc și uneori perforează pereții intestinului.
- Pacienții cu boală Crohn severă pot manifesta oboseală cronică, artrită, inflamarea ochilor, boli de piele, inflamarea ficatului, deficit de vitamina B12 etc.
Boala Crohn – Metode de diagnosticare
Diagnosticul cert este pus de colonoscopie cu biopsia leziunilor și examinarea anatomopatologică a acestora. Colonoscopia este mai precisă decât radiografia cu bariu la detectarea ulcerelor mici sau a zonelor mici de inflamare a colonului și a zonei terminale a ileonului. Acesta este cel mai sensibil test pentru diagnosticul bolii Crohn. În timpul procedurii, se prelevează o bucată de țesut (biopsie) pentru analiză anatomopatologică.
Pentru a depista boala Crohn se mai pot utiliza: irigografia (radiografia cu bariu introdus prin clismă a intestinului gros) și radiografia intestinului subțire. Aceasta din urmă examinează porțiunea intestinului care nu poate fi văzută la colonoscopie. Această analiză poate localiza zonele îngustate sau inflamate în intestinul subțire care se văd în boala Crohn. Tomografia computerizată (CT) poate ajuta la detectarea abceselor. Analiza sângelui poate evidenția prezența anemiei sau semne de infecție.
Posibile complicații care pot apărea în boala Crohn
Factorii care pot face ca simptomele bolii Crohn să se exacerbeze includ:
- Anumite medicamente sau infecții;
- Modificări hormonale;
- Schimbările stilului de viață, inclusiv stres mărit;
- Fumatul.
Printre complicațiile digestive care pot apărea se numără: boala stenozanta, responsabilă de ocluzia ce apare în boală Crohn, formarea de abcese, fistule și mai rar perforații în peritoneul liber, hemoragia, cancerul colorectal (există un risc crescut în atingerile colonice extinse și evoluția prelungită a bolii), cancerul intestinului subțire.
Tratamentul pentru boala Crohn vizează ameliorarea simptomelor!
Scopul tratamentului medical pentru boala Crohn este de a reduce inflamatia care determină simptomele și de a induce remisiuni de durată lungă.
Pacienții cu simptome medii sau ușoare nu necesită tratament. Pacienții a căror boală e în remisie (simptomele sunt absente) pot de asemenea să nu necesite tratament. Medicamentele antiinflamatoare sunt de multe ori primul pas în tratamentul bolii Crohn.
În plus față de controlul inflamației, anumite medicamente pot ajuta la ușurarea simptomelor. În funcție de severitatea bolii Crohn, se pot utiliza antidiareice, laxative, analgezice, suplimente de fier, injecții cu vitamina B-12.
Măsurile care trebuie luate pentru reducerea severității afecțiunii și ameliorarea manifestărilor:
- administrarea corectă a medicației prescrise;
- renunțarea la fumat;
- limitarea consumului de produse lactate (acestea pot produce diaree, dureri abdominale și flatulență);
- scăderea consumului de grăsimi și creșterea celui de fibre; se vor evita fasolea, varza și broccoli, sucul proaspăt de fructe și fructele (în special citricele), mâncarea condimentată, alcoolul, cafeina și băuturile acidulate. Sunt indicate mese frecvente 3-6/zi și în cantitate mică;
- utilizarea antibioticelor numai la sfatul medicului;
- evitarea utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene pentru calmarea durerilor abdominale;
- evitarea stresului: exerciții regulate, yoga, masajul sau meditația, exerciții progresive de relaxare, respirația profundă, hipnoza pot ajuta.
Nu se poate realiza profilaxia bolii Crohn, deoarece până în prezent nu este cunoscută cauza exactă a bolii.
Lucia Comănescu
Consultant: Dr. Gabriel Berindei
Medic specialist medicină internă
Tel. 0744 895 169
