Cordon cilindric albicios constituit din fibre nervoase.
Nervii, impreuna cu ganglionii nervosi (mici umflaturi pe traiectul nervilor), constituie sistemul nervos periferic, spre deosebire de sistemul nervos central care este alcatuit din encefal si maduva spinarii.
Structura – Nervii sunt formati din fibre nervoase paralele, care sunt ele insele prelungiri (axoni sau dendrite) ale celulelor nervoase (neuroni). In afara fibrelor nervoase, nervii cuprind celulele lui Schwann, care formeaza o teaca (mielina) in jurul anumitor fibre. Un tesut de protectie (tesut conjunctiv) inconjoara fasciculele de fibre (perineurium) in ansamblul nervilor (epineurium).
Functie – Intr-un nerv coexista doua feluri de fibre: fibrele, care conduc informatiile spre organe si tesuturi, fibrele senzitive, care transporta informatiile catre sistemul nervos central.
Printre fibre, se deosebesc, de altfel, fibrele somatice (apartinand sistemului nervos al vietii de relatie, constient), care inerveaza muschii scheletici, pielea si articulatiile, si fibrele vegetative (apartinand sistemului nervos autonom), care inerveaza peretele si muschii viscerelor, glandelor.
In functie de partea sistemului nervos central de care sunt legati, se deosebesc nervii rahidieni (legati de maduva spinarii) si nervii cranieni (legati de encefal).
Patologie – Nervii pot fi lezati in cursul diferitelor circumstante:
– nevrita (atingere inflamatorie, toxica sau infectioasa)
– compresie (cea a nervului median in canalul carpian al incheieturii mainii, de exemplu) – tumora (nevrom, neurinom)
– traumatism (adesea prin sectionarea cu o arma alba sau cu un glonte).
