Musetelul este originar din S si SE Europei si este raspandit astazi pe aproape toate continentele. La noi, planta apare cel mai adesea la campie, fiind frecvent in locuri insorite si mai umede: langa case, drumuri, pe pajisti, in curti, cu predilectie pe soluri nisipoase, usoare. Este cultivat in toate zonele tarii.
Denumit stiintific Matricaria chamomilla L., musetelul sau romanita este o specie anuala sau hibernanta, ce infloreste din aprilie pana la sfarsitul lunii august, uneori si a doua oara, in septembrie. De la aceasta planta se utilizeaza florile, ce se cultiva din mai pana in august.
Compozitia chimica a musetelului
Florile de musetel contin:
Uleiuri volatile ai caror componenti principali sunt azulenele, camazulenele gasindu-se in proportie de 10%. Camazulena desensibilizeaza organismul fata de histamine, acestea fiind eliberate in cursul proceselor inflamatorii. Camazulenele se gasesc sub forma de proazulene. Prin degradare enzimatica acestea dau nastere acidului camazulen – carbonic care prin antrenare in curent de vapori de apa pune in libertate bioxid de carbon si camazulene. Din florile ligulate si tubulare au mai fost izolate doua proazulene: matricina si matricarina. Pentru a se asigura o conservare cat mai indelungata, uleiul volatil se pastreaza la intuneric; flavonozide si alte principii nevolatile: apigenina, umbeliferona, acid salicilic, rezine, fitosterine, substante de natura glicozidica cu structura chimica inca neelucidata, avand actiune spasmolitica, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si C, substante minerale etc.
Actiune farmacodinamica a musetelului
Datorita uleiului volatil bogat in azulene, cat si apiginei, florile de musetel au actiune antispastica (gastrica si intestinala), anestezica, antiseptica si antiinflamatoare, carminativa, cicatrizanta, fapt care creeaza conditii favorabile in tratamentul unor stari inflamatorii, acute sau cronice, ale mucoasei gastrice si intestinale. De asemenea, musetelul inactiveaza toxinele bacteriene, avand astfel o actiune antitoxica, bacteriostatica si bactericida; efect antidiareic, sudorific, sedativ.
Indicatii terapeutice ale musetelului
Musetelul se poate utiliza:
1. Intern – pentru efectele carminative, usor sedative, antispastice si tonic. Se utilizeaza sub forma de infuzie (1 lingurita de planta la 1 cana apa, 1-2 cani pe zi) sau extractie dubla: se macereaza la rece 1-2 lingurite de flori in jumatate de cana de apa, timp de 30 minute. Solutia se strecoara, iar florile se infuzeaza cu o alta jumatate de cana de apa clocotita. Cele doua lichide se amesteca. Amestecul se bea de-a lungul unei zile.
Pentru uz intern, mustetelul este indicat in afectiuni precum: amigdalite, catar cronic respirator, faringite, reactii alergice, astm alergic, colici, tulburari digestive insotite de durere si balonare (gastrita hiperacida, ulcer gastric, colita), spasme intestinale, stari dispeptice, diaree, cistite, iritabilitate premenstruala, menstre dureroase, tulburari menstruale, dezechilibre hormonale la pubertate, insomnii (adjuvant), stres.
Pentru potentarea efectului antiseptic si antispastic la nivelul aparatului digestiv, se poate asocia ceaiul de musetel cu cel de coada-soricelului.
2. Extern – pentru actiunea cicatrizanta, emolienta si antiflogistica, musetelul poate fi folosit sub forma de:
inhalatii (in afectiuni ale cailor respiratorii superioare si ale sinusurilor, astm alergic – 1 l de apa fiarta se toarna peste 4 linguri de musetel, iar aburul se inhaleaza sub un prosop); clisme (in stari iritative ale intestinului gros); comprese si spalaturi (in conjuctivite si alte inflamatii ale ochilor, pete si iritatii cutanate, prurit vulvar, eruptii cutanate care provoaca mancarimi sau supuratii.). Pentru comprese, se toarna 250 ml lapte fierbinte peste 1 lingura de musetel, se infuzeaza 1 minut, se strecoara si se foloseste caldut. gargare cu infuzie – 3 linguri la 1 cana de apa, la care se adauga 4 g de acid boric.
Afectiuni ce pot fi ameliorate cu ajutorul musetelului: gingivite, abcese dentare, amigdalite, stomatite, ulcere, hemoroizi, furunculosa, rani purulente, ulceratii, leucoree, reumatism, arsuri, eczeme.
Alte recomandari pentru intrebuintarea musetelului
Baile si spalaturile cu musetel sunt indicate in stari de epuizare, datorita efectului sedativ. Pentru o baie totala, se utilizeaza 2 pumni cu varf de flori de musetel, iar pentru spalarea fetei si a parului se foloseste o mana cu flori pusa in apa fiarta. Alifia de musetel poate fi benefica in caz de hemoroizi (asociata cu ceaiul de musetel intern).
Uleiul de musetel – prin masaj este util in cazul nevralgiilor si al paraliziilor, precum si arsurilor. Preparare: se culeg flori de musetel pe vreme insorita, se pun intr-o sticla, peste care se adauga ulei de masline, care sa acopere cu 2 cm florile. Sticla se astupa si se pastreza la soare timp de 14 zile, dupa care se strecoara si se pastreaza la rece, in sticlute bine astupate.
Florile de musetel fierte pot fi aplicate direct in caz de dureri la nivelul vezicii urinare (efect antispastic). Acestea au aplicatii si in cosmetica, pentru ingrijirea tenului (bai de aburi, comprese) si a parului.
Constantina Ruxandra
Medic specialist medicina de familie
Competenta apifitoterapie
Centrul medical Amadeus
