Cu toţii am auzit, probabil, de faptul că un colesterol mărit duce, în timp, la probleme de sănătate. La fel, am auzit şi/sau primit diverse sfaturi despre ce e bine şi ce nu să facem sau să mâncăm pentru a-l ţine sub control. Dar câte dintre aceste sfaturi sunt folclor şi câte au acoperire ştiinţifică? Ştiţi să discerneţi ce e fapt şi ce e mit despre colesterol?
Un stil de viaţă haotic, cu un consum mare de alimente procesate are drept consecinţă creşterea colesterolului. În timp, un profil lipidic crescut în sânge poate fi factor de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Colesterolul mare contribuie la formarea aterosclerozei, care se manifestă prin formarea plăcilor ateromatoase, plăci care se pot rupe astfel încât să survină o tromboză intravasculară. De regulă, persoanele care prezintă un profil lipidic crescut, pe lângă tratamentul specific (recomandat de medicul curant), trebuie să aibă grijă şi la alimentaţie. În timp, au apărut numeroase mituri legate de alimentaţia corectă referitoare la profilul lipidic alterat. Iată care sunt cele mai întâlnite astfel de mituri.
MIT: O persoană normoponderală nu va avea niciodată probleme legate de colesterol
Există persoane normoponderale al căror profil lipidic este modificat din cauze ce ţin de genetică. În cazul lor vorbim despre aşa-numita hipercolesterolemie familială. Ca atare, este foarte important să vă verificaţi măcar o dată pe an profilul lipidic şi, evident, să aveţi grijă la stilul de viaţă.
6 metode prin care cresteti colesterolul „bun”
MIT: Persoana care prezintă un profil lipidic crescut va avea întotdeauna anumite simptome, care o vor face să conştientizeze că are colesterolul crescut
Aşa cum o glicemie crescută nu doare, tot aşa un profil lipidic crescut nu se va simţi. Persoana care prezintă în sânge valori crescute ale colesterolului nu va avea niciun fel de simptomatologie. Ca atare, va descoperi că are această problemă doar dacă îşi va face analizele de sânge uzuale, în care trebuie să existe profilul lipidic complet, şi anume colesterol total, HDL, LDL şi trigliceride.
Totuşi, există persoane care vor prezenta la nivel tegumentar nişte depozite de grăsime de dimensiuni mici, de culoare gălbuie, numite xantoame. Acestea le pot atrage atenţia că ceva este în neregulă.
Colesterol crescut si in timpul dietei? Aflati ce greseli faceti
MIT: Tot colesterolul este rău
Acesta este probabil cel mai cunoscut mit despre colesterol. Reţineţi, colesterolul este o substanţă indispensabilă supravieţuirii, deoarece intră în structura membranară a tuturor celulelor şi ajută la formarea de hormoni sexuali. Colesterolul în totalitatea sa este format din mai multe particule lipidice, care în exces pot duce la dezvoltarea bolilor cardiovasculare, cum este cazul LDL-colesterolului, considerat „rău”, sau alte particule care transportă colesterolul în exces înapoi în ficat pentru a fi eliminate, cum este cazul HDL-colesterolului, considerat „bun”.
MIT: Doar grăsimile din alimentaţie cresc colesterolul
Dacă avem zilnic în alimentaţie alimente bogate în colesterol, mai precis grăsimi animale saturate, va creşte şi colesterolul. Dar trebuie ştiut că acesta mai creşte şi dacă consumăm alimente tip fast-food, sucuri carbogazoase şi glucide simple.
MIT: Ouăle conţin multe grăsimi „rele”, încât cresc colesterolul şi riscul de boli cardiovasculare
Parafrazând, „ce a fost mai întâi, oul sau colesterolul?”, raspunsul, doar un alt mit despre colesterol foarte popular.
La fiecare 5 ani este publicat Ghidul American de Nutriţie, care vine cu noi detalii legate de alimentele pe care le consumăm. Ghidul valabil în prezent precizează că putem consuma 6 ouă pe săptămână, deoarece se pare că acestea nu influenţează creşterea colesterolului.
Totuşi, trebuie precizat că în anumite situaţii nu trebuie să facem exces (mai ales dacă suferim de boli cardiovasculare, trigliceride crescute, probleme renale, hepatice etc).
MIT: Nu există niciun aliment bogat în colesterol care să fie sănătos
Dacă ne referim strict la alimentele de natură animală bogate în grăsimi saturate, precum carnea roşie, lactatele grase, maioneza etc., este adevărat că ele nu sunt sănătoase, mai ales dacă sunt consumate zilnic.
Dacă ne referim la alimentele de natură vegetală bogate în grăsimi saturate, precum Omega-3, -6, -9, trebuie precizat că acestea sunt alimente necesare, de adăugat în alimentaţie. Exemple de alimente bogate în grăsimi sănătoase sunt fructele oleaginoase, seminţele, avocado şi somonul sălbatic.
