Migrena poate fi o suferinţă devastatoare, cu episoade frecvente şi de intensitate crescută, ce le împiedică pe persoanele în cauză să îşi desfăşoare activităţile zilnice. Pe lângă tratamentul medicamentos, un rol important în diminuarea episoadelor de migrenă îl are şi schimbarea regimului de viaţă.
Conform criteriilor Societăţii Internaţionale pentru Studiul Durerilor de Cap, migrena este considerată un sidrom neurologic ce afectează aproximativ 11% din populaţia globală. Migrena este definită ca o durere pulsatilă, de cele mai multe ori unilaterală, de intensitate moderată până la severă şi care se agravează la efort. Poate fi însoţită şi de simptome precum greaţă, sensibilitate la zgomot, lumină sau miros.
O relaţie complicată
Relaţia activitate fizică şi migrenă este una „cu năbădăi”. Aproape 40% dintre persoanele care suferă de migrene spun că sportul a declanşat durerea de cap, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Headache and Pain. Pe de altă parte, exerciţiile fizice regulate pot, de asemenea, ajuta la reducerea frecvenţei şi intensităţii migrenelor. O regulă bună ar fi să nu faceţi exerciţii dacă sunteţi în mijlocul unei migrene, deoarece acestea pot agrava durerea.
Pe de altă parte, dacă nu aveţi dureri, exerciţiile fizice pot ajuta la prevenirea migrenelor prin reducerea stresului, factor declanşator comun al migrenei. În plus, exerciţiile stimulează eliberarea de endorfine, hormonii stării de bine, numiţi şi analgezicele şi antidepresivele naturale ale organismului.
Ghidul incepatorului la alergat
Sfatul specialistului
- Pregătiţi-vă pentru exerciţiile fizice! Pregătirea este la fel de importantă ca exerciţiul în sine. Dacă nu aţi practicat sport o perioadă lungă de timp, înainte de a începe exerciţiile, discutaţi cu medicul. Scopul ar trebui să fie efectuarea a cel puţin 30 de minute de activitate fizică de intensitate moderată, de trei ori pe săptămână. Acordaţi o perioadă de cel puţin şase săptămâni pentru a constata beneficiile.
- Alegeţi o activitate care vă place! Astfel, va fi mai uşor să vă formaţi o rutină.
- Construiţi-vă rezistenţa treptat! Începeţi cu exerciţii cu impact redus şi pe măsură ce vă simţiţi mai confortabil cu programul, puteţi creşte intensitatea.
- Consumaţi lichide înainte, în timpul şi după terminarea exerciţiilor. Deshidratarea poate fi un factor declanşator important al migrenei. Atât apa, cât şi băuturile izotonice vă ajută să vă hidrataţi corespunzător şi să vă menţineţi echilibrul organismului.
- Mâncaţi cu cel puţin o oră şi jumătate înainte de a începe antrenamentul. Astfel, lăsaţi timp organismului să digere mâncarea, evitând scăderea nivelului de glucoză din sânge şi apariţia unui atac de migrenă.
- Încălzirea înainte şi răcirea după exerciţiile fizice sunt doi paşi importanţi, aşa că nu-i neglijaţi. Pot fi folosite exerciţii de întindere cu durata de 5-10 minute, care vor preveni tensiunea musculară ce poate acţiona ca factor declanşator al migrenei.
- Păstraţi-vă „sângele rece”! Supraîncălzirea vă poate declanşa o migrenă. Cel mai bine este să exersaţi într-un mediu rece, cu temperatură controlată.
- Atenţie la postură! O postură incorectă în timpul exerciţiilor fizice poate spori presiunea la nivelul capului, gâtului şi umerilor, ceea ce poate declanşa o migrenă. Pentru a deprinde modul corect de efectuare a exerciţiilor fizice, puteţi apela la ajutorul unui specialist.
- Dacă în orice moment al programului de exerciţii fizice simţiţi un disconfort, opriţi-le şi încercaţi să le reluaţi în altă zi. Nu neglijaţi acest aspect!
