Meningita virală este o inflamație a membranelor care acoperă creierul și măduva spinării, cauzată de infecția cu virusuri. Această afecțiune reprezintă o problemă de sănătate publică, fiind mai frecventă decât forma bacteriană a meningitei. Cu toate acestea, comparativ cu meningita bacteriană, meningita virală este, în general, mai puțin severă și are un prognostic mai favorabil, multe cazuri rezolvându-se fără complicații majore.
Simptomele meningitei virale pot varia, dar boala se manifestă de obicei printr-un debut acut, cu febră, dureri de cap intense, fotofobie (sensibilitate la lumină), rigiditate a gâtului și greață sau vărsături. La adulți și copii mai mari, aceste simptome sunt relativ ușor de identificat, dar la copiii mici și sugari, manifestările pot fi insesizabile. De exemplu, aceștia pot prezenta doar febră și iritabilitate, fără semne clare de iritație meningeală, ceea ce face diagnosticul mai dificil.
Practicile de igienă, cum ar fi spălarea frecventă a mâinilor și evitarea contactului cu persoane bolnave, pot reduce riscul de infecție. Totuși, în ciuda măsurilor de prevenție, meningita virală poate apărea în special în colectivități sau în perioadele de vară și toamnă, când anumite virusuri sunt mai active.
Meningita virală, factori de risc
Incidența meningitei virale variază semnificativ în funcție de regiune și sezon. Estimările indică o incidență de aproximativ 0,26 până la 17 cazuri la 100.000 de persoane, evidențiind clar variabilitatea geografică și sezonieră a infecției.
În România, o țară cu climat temperat, meningita virală este mai frecventă în lunile de vară și toamnă. Acest tipar este adesea asociat cu circulația crescută a enterovirusurilor în aceste sezoane.
Deși meningita virală poate afecta persoane de toate vârstele, anumite grupuri sunt mai vulnerabile. Este cel mai frecvent întâlnită la copiii mici, al căror sistem imunitar este încă în dezvoltare, făcându-i mai susceptibili la infecții virale. Totuși, incidența meningitei virale scade odată cu vârsta, pe măsură ce imunitatea se consolidează.
Însă, și copiii mai mari și adolescenții sunt frecvent afectați, deoarece virusurile care cauzează meningita se transmit adesea în școli și grădinițe, unde sunt multe contacte apropiate. De asemenea, tinerii care trăiesc în cămine studențești sau în alte locuri cu densitate mare de persoane sunt expuși unui risc mai mare. Persoanele cu un sistem imunitar slăbit, din cauza bolilor autoimune, tratamentelor imunosupresoare sau infecțiilor virale cronice, sunt de asemenea mai predispuse la meningita virală.
Meningita virală, cauze
Meningita virală este cauzată de infecția cu diferite tipuri de virusuri, fiecare cu propriile modalități de transmitere și caracteristici. Principalele cauze ale meningitei virale sunt:
- Enterovirusuri. Aceste virusuri sunt cele mai frecvente cauze de meningită virală. Se transmit prin contact fecal-oral, adică prin contactul cu fecalele infectate sau prin secreții respiratorii. Incidența este mai mare în lunile de vară și toamnă.
- Virusurile herpetice. Virusul herpes simplex (HSV) este unul dintre cele mai frecvente virusuri herpetice care poate provoca meningită. HSV de tip 1 este de obicei asociat cu herpesul oral. Iar ce HSV de tip 2 este asociat cu herpesul genital, dar ambele pot cauza meningită virală. Se transmite prin contact direct cu leziunile infectate sau prin secreții infectate. Meningita cauzată de HSV poate fi mai severă și necesită tratament antiviral specific.
- Virusurile rujeolei și oreionului. Aceste virusuri pot provoca meningită virală în cazuri mai rare. De obicei, sunt asociate cu infecții virale mai extinse, cum ar fi rujeolă sau oreion. Se transmit prin secreții respiratorii, iar răspândirea este adesea limitată la focare.
- Virusul varicelo-zosterian (VZV), care provoacă varicela, poate duce la meningită virală, de obicei în cazuri severe sau recidivante. Se transmite prin contactul cu leziunile infectate sau prin secreții respiratorii.
- Virusul Mumps (Oreion). Deși mai puțin frecvent în prezent datorită vaccinării, virusul Mumps poate cauza meningită virală. Se răspândește prin secreții respiratorii sau prin contactul apropiat.
- Virusurile West Nile și Zika. Aceste virusuri sunt mai rar asociate cu meningita, dar pot cauza infecții sistemice care includ meningita virală. Se transmit prin înțepături de țânțari infectați.
Nu există vaccinuri pentru toate virusurile care pot cauza meningită virală. Dar vaccinarea împotriva anumitor virusuri, cum ar fi virusurile rubeolei, oreionului și varicelei, poate reduce riscul.
Simptomele meningitei virale
Simptomele meningitei virale pot varia în funcție de virusul cauzator, dar, în general, ele includ o serie de semne care afectează sistemul nervos central.
O descriere detaliată a simptomelor predominante în meningita virală cuprinde:
- Febra este adesea unul dintre cele mai timpurii și evidente simptome ale meningitei virale. Temperatura poate varia de la moderat crescută la foarte ridicată (peste 38°C). Febra este răspunsul inflamator al organismului la infecția virală.
- Durerile de cap sunt de obicei severe și persistente. Ele pot fi localizate în partea din spate a capului sau pot fi generalizate. Motivul, inflamația meningelui (membranele care acoperă creierul și măduva spinării) provoacă presiune și iritație în zona respectivă.
- Rigiditatea gâtului se manifestă prin dificultăți de mișcare a gâtului, resimțite ca o tensiune și durere atunci când se încearcă aplecarea capului spre piept. Asta înseamnă că inflamația meningeală afectează mușchii gâtului și provoacă durere și limitare a mișcărilor.
- Senzație de greață și vomă – pe fondul impactul inflamației asupra sistemului nervos central și modificărilor presiunii intracraniene, bolnavii pot resimți senzație de greață și pot vomita, uneori repetitiv.
- Sensibilitate la lumină (fotofobie) – inflamația meningelui afectează structurile cerebrale care controlează percepția luminii, astfel că poate provoca disconfort sau durere atunci când bolnavul se expune la lumina puternică.
- Confuzie și dificultăți de concentrare – inflamația afectează și funcția cerebrală, influențând procesul cognitiv. Astfel, bolnavii pot experimenta confuzie, dificultăți de concentrare sau schimbări în starea mentală.
- Somnolență sau letargie – efectele inflamației asupra sistemului nervos central pot reduce nivelul de alertă, astfel încât starea de oboseală extremă sau somnolență excesivă poate fi prezentă, cu dificultăți în menținerea stării de veghe.
- Erupție cutanată (uneori) – în unele cazuri, poate apărea o erupție cutanată, de obicei mică și roșie, dar nu este prezentă în toate cazurile de meningită virală. Aceasta este mai frecventă în cazul meningitei virale cauzate de anumite virusuri, cum ar fi virusul Mumps.
Meningita virală, simptome la copiii mici și sugari
La copiii mici și sugari, simptomele meningitei virale pot fi mai greu de recunoscut, dar pot include:
- Iritabilitate – copiii pot deveni extrem de iritabili și pot plânge excesiv;
- Refuzul alimentației – micuții pot refuza să mănânce sau să bea din cauza disconfortului;
- Tensiune în fontanele – în cazul sugarilor, fontanelele (zonele moi ale craniului) pot fi umflate;
- Se pot observa mișcări neobișnuite sau convulsii.
Deși meningita virală este adesea mai puțin severă decât meningita bacteriană, identificarea corectă este foarte importantă pentru prevenirea complicațiilor, cu atât mai mult la copiii foarte mici, pentru care deseori simptomele pot fi confundate cu ale altor afecțiuni ușoare, cum ar fi virozele respiratorii sau infecțiile digestive.
Meningita virală, tratament
Tratamentul meningitei virale se concentrează în general pe ameliorarea simptomelor și pe suportul pentru recuperare, deoarece, în majoritatea cazurilor, infecția se rezolvă de la sine fără intervenție medicală specifică.
Odihna este elementul cheie, fiindcă permite organismului să se refacă. Pacienții sunt încurajați să se odihnească suficient, pentru a sprijini procesul de recuperare, iar hidratarea adecvată este importantă pentru pentru susținerea funcționării organismului. Consumul de lichide este recomandat, iar alimentația ar trebui să fie echilibrată. În caz de greață sau vomă, se pot consuma alimente ușor digerabile și mese mici frecvente.
Pentru a trata simptomele meningitei virale, medicamentele antipiretice, precum paracetamolul sau ibuprofenul, sunt utilizate pentru a reduce febra și a ameliora durerile de cap. Aceste medicamente sunt sigure pentru majoritatea pacienților, dar trebuie utilizate conform indicațiilor medicului. În cazul în care durerile de cap sunt severe, medicul poate recomanda analgezice suplimentare pentru a controla disconfortul.
În mod obișnuit, medicamentele antivirale nu sunt necesare pentru majoritatea cazurilor de meningită virală, deoarece infecția este adesea auto-limitată. Totuși, în cazuri severe sau cauzate de virusuri specifice, cum ar fi virusul herpes simplex, pot fi administrate medicamente antivirale. Aceste medicamente sunt de obicei prescrise de un specialist în boli infecțioase.
În cazuri rare, simptomele pot evolua sau pot apărea complicații, ceea ce poate necesita ajustări ale tratamentului. Consultarea unui specialist în boli infecțioase sau neurologie poate fi necesară pentru evaluare suplimentară și tratament specific.
În cazul în care apar complicații, cum ar fi convulsii sau alte probleme neurologice, tratamentul va fi ajustat în funcție de nevoile specifice ale pacientului.
Majoritatea pacienților cu meningită virală se recuperează complet în câteva săptămâni.
Foto: shutterstock.com
