Descoperirea materialelor plastice a reprezentat un moment de enorm progres in istoria recenta a omenirii. Desigur, astazi nici nu am putea concepe viata fara ele. Adio sticle grele pe care le dadeam la schimb pentru a cumpara bere sau lapte, adio sacose grosolane de rafie sau sfoara, adio pulovere exclusiv de lana care, la primul spalat, intrau la apa si deveneau de nepurtat.
Nu doresc insa sa ma refer la materialele plastice in general, ci la cele care vin in contact cu alimentele noastre. Intr-adevar, una dintre utilizarile maselor plastice este in domeniul industriei alimentare, unde se folosesc ca diferite ambalaje, recipienti, folii, tacamuri etc. Dincolo de orice discutie, un lucru este cert: prezenta lor ne simplifica enorm existenta.
Masele plastice trebuie verificate inainte de a fi folosite in industria alimentara
Masele plastice trebuie verificate in detaliu si trebuie dovedit ca nu cedeaza niciun fel de substanta straina, nociva sau nu, alimentului cu care vin in contact. Si asta indiferent de natura produsului, pentru ca unele alimente si bauturi sunt acide sau sarate, deci corozive fata de materialele cu care vin in contact, si de conditiile de pastrare sau prelucrare (indiferent de temperatura, pentru ca de multe ori ambalajele de plastic sunt incalzite cu alimentele in interior). Ei bine, astfel de verificari sunt facute intotdeauna, ele supunandu-se unei legislatii temeinic stabilite, in vigoare in toate tarile Comunitatii Europene.
Nu orice material plastic poate fi folosit in contact cu alimentele
Sa retinem ca nu orice produs din material plastic este permis pentru folosire in contact cu mancarea. In piete si targuri gasim frecvent vase dubioase care nu au simbolul specific „pentru uz alimentar”. Va sfatuiesc sa nu le cumparati, desi pretul poate fi avantajos.
Chiar si in conditiile reglementarii foarte stricte a maselor plastice care se pot folosi in legatura cu alimentul, studii recente au starnit oarecare valva in domeniu.
Materialele plastice pot dauna sanatatii
Astfel, bisfenolul A este cel mai frecvent acuzat de efectele nocive in randul consumatorilor. Alaturi de ftalati (alte substante ce pot fi cedate de masele plastice), pot juca rol de „disruptori hormonali” care determina modificari ale aparatului endocrin si interfereaza dezvoltarea normala, afectand aparatul reproducator, sistemul nervos si apararea imuna. Cele mai nocive efecte par sa se exercite la expunerea prenatala sau precoce postnatala, cand sistemul nervos si diferite organe sunt abia in faza de desavarsire.
Intr-un articol publicat de curand de revista Pediatrics se arata ca ar exista o legatura intre expunerea la bisfenol si comportamentul anxios, depresiv sau hiperactiv la copiii de circa 3 ani. Dar nu numai copiii sunt afectati. Un studiu japonez a gasit un nivel mai mare de bisfenol in sange la femeile obeze sau cu ovar polichistic. Un alt studiu a indicat o legatura intre bisfenol si modificarea nivelului de testosteron in sange, la barbati. Si exemplele ar putea continua.
In consecinta, trebuie sa renuntam complet la utilizarea plasticului in gospodarie? Nici vorba. In primul rand ca bisfenolul, acuzatul din randurile anterioare, ajunge in organismul uman pe multiple cai, fiind larg raspandit in natura in urma poluarii generale realizate de viata moderna. Nu din recipiente primim bisfenol, ci din mediul inconjurator. Ambalajele si farfuriile noastre sunt extrem de bine verificate, deci pericolul este aici inexistent.
In al doilea rand, de cele mai multe ori, au fost „acuzate” a ceda bisfenol biberoanele folosite pentru alimentatia copilului si care sunt confectionate din plastic. Este bine sa subliniem ca experimentele efectuate au fost realizate in conditii extreme, pe sobolani, cu doze foarte mari de bisfenol, iar incalzirea laptelui s-a facut in recipiente din plastic expuse la temperaturi de aproximativ 100 de grade.
In practica, nu fierbem niciodata laptele direct in biberonul din plastic, iar formulele pentru bebelusi nu necesita fierbere. Concluzia ar fi ca situatia maselor plastice utilizate in industria alimentara ridica inca unele semne de intrebare. Acestora le putem raspunde cel mai bine prin folosirea exclusiva a recipientelor si ambalajelor cu mentiunea „de uz alimentar”, de provenienta verificata, nefalsificate si pe care trebuie sa le intrebuintam in conditiile de mediu bine definite si explicate pe etichetele ce le insotesc.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie,
