Peste 30 de milioane de consultații clinice anuale au loc la persoane care acuză tuse. Prin urmare, tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome, 40% dintre persoanele care acuză tuse ajungând, după consultul din partea medicului de familie, la pneumolog. Tusea este un act reflex primitiv înnăscut, o manifestare a sistemului imunitar care acționează pentru a îndepărta, din organism, corpii străini. De asemenea, tusea este asociată cu un spectru larg de patologii clinice, diagnosticul diferențial necesitând teste specifice. În plus, nu există niciun fel de protocoale elaborate pentru a măsura sau cuantifica în mod clinic tusea.
Identificarea agentului etiologic pentru tuse se bazează în primul rând pe durata acesteia. Dacă o tuse este prezentă pentru o perioadă mai mică de trei săptămâni, se consideră a fi acută. Atunci când durează între trei până la opt săptămâni, vorbim de tuse subacută, iar dacă durează pentru o perioadă mai lungă de opt săptămâni, este vorba despre tuse cronică. Printre cauzele cele mai frecvente ale tusei acute în rândul adulților se află infecțiile virale acute ale căilor respiratorii superioare (răceli) și bronșita acută. Alte cauze includ rinita alergică, astmul, tulburări pulmonare obstructive cronice, embolia pulmonară, pneumonia, sindroamul de aspirație.
De ce tușim?
Tusea este modul prin care organismul răspunde atunci când există un agent care irită gâtul, căile respiratorii sau alte părți ale sistemului respirator, fiind tradusă printr-o expulzare bruscă a aerului din plămâni, prin epiglotă. Viteza cu care se produce tusea creează o presiune majoră, ceea ce ajută la curățarea căilor respiratorii de iritanți și alți corpi nedoriți. Tusea este voluntară sau involuntară, de scurtă durată sau de lungă durată. De cele mai multe ori, o tuse este relativ nedureroasă, însă efortul de tuși (voluntar) sau tusea cronică, de lungă durată, solicită deosebit de mult corpul și rezervele sale energetice. O tuse ocazională nu ar trebui să ridice probleme.
Tipuri de tuse – simptome și cauze
Tusea se clasifică în funcție de durată, acest aspect fiind deosebit de important pentru stabilirea unui diagnostic de către medicul specialist. Știind durata de manifestare a tusei, dispune astfel de expertiza necesară pentru a se orienta spre un anumit diagnostic.
Tuse acută
Durează mai puțin de trei săptămâni. Cauzele comune ale tusei acute sunt următoarele:
- Infecții ale tractului respirator superior (virale, bacteriene). De obicei, sunt autolimitante și se ameliorează în decurs de o săptămână, fără a fi necesar tratament specific. Simptomele și manifestările pot continua până la trei săptămâni.
- Infecții ale tractului respirator inferior (infecții pulmonare, cum sunt pneumonia, bronșita). Aceste infecții pot fi cauzate de infecții cu virusuri, bacterii, fungi.
- Astmul (tuse care se exacerbează în timpul nopții, în atmosfera rece și în timpul practicării de exerciții fizice);
- Iritanții (fumul, vaporii chimici, alergenii);
- Rinitele alergice;
- Obstrucționarea mecanică a căilor aeriene;
- Insuficiența cardiacă congestivă.
Tuse subacută
Durează între trei și opt săptămâni. Cauzele comune ale tusei subacute sunt următoarele:
- tusea convulsivă;
- tuberculoza.
De obicei, tusea subacută este o continuare a unei tuse acute. Explicaţia: deși afecțiunea a dispărut, căile respiratorii sunt încă umflate și iritate, provocându-se astfel o tuse continuă (hiperreactivitatea căilor respiratorii). În această situație, poate fi vorba despre o tuse subacută postinfecțioasă, secrețiile, inflamațiile și iritațiile persistând pentru încă o scurtă perioadă.
Tuse cronică
Durează mai mult de opt săptămâni. Cauzele comune ale tusei cronice sunt următoarele:
- bronșitele cronice;
- bronșita eozinofilică non-astmatică;
- astmul;
- refluxul gastroesofagian;
- bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC);
- expunerea prelungită la agenți iritanți (cum este fumul de țigară);
- tusea iritativă (provocată de alergii, polipi nazali, infecții virale).
Diagnosticul diferențial se extinde asupra unei game variate de afecțiuni. Mai mult decât atât, există și posibilitatea ca o persoană cu tuse cronică să prezinte mai multe afecțiuni acute. Tusea cronică fără expectorații se exacerbează în timpul nopții, fiind mai frecventă la femei, decât la bărbați.
Tusea la copii
Deseori, tusea la copii are cauze similare cu cele deja menționate. Infecțiile tractului respirator superior și inferior, astmul și refluxul gastroesofagian pot afecta și copiii. Totuși, printre cauzele cele mai frecvente de tuse la copii, spre deosebire de adulți, se numără:
- Bronșiolita: infecție ușoară a tractului respirator care se manifestă precum o răceală.
- Crupul: o infecție virală a căilor respiratorii superioare, care afectează în special laringele, și duce la o „tuse lătrătoare”, împiedicând respirația normală.
- Tusea convulsivă;
- Uneori, o tuse persistentă la copil poate fi semnul unei afecțiuni mai grave, cum este fibroza chistică.
Tuse – sfaturi pentru managementul eficient
Deși tusea acută și subacută sunt, de obicei, autolimitate, „trecând de la sine”, tusea cronică are potențialul de a fi deosebit de solicitantă și greu de gestionat. În general, tusea și respirația îngreunată se asociază unor afecțiuni care, odată tratate, duc la remiterea lor. Totuși, fiind vorba despre o afecțiune cronică, o persoană se poate confrunta cu tuse pentru o perioadă foarte îndelungată, singura posibilitate fiind aceea de a o calma și a-i opri manifestarea. În cele ce urmează, vă vom prezenta câteva sfaturi și remedii pentru managementul eficient al tusei.
Remedii pentru tuse productivă (umedă)
Remediile pentru tusea productivă își propune să îmbunătățească eficiența tusei, astfel încât să se elibereze mult mai eficient căile respiratorii de mucusul acumulat. De obicei, medicul poate recomanda tratamente specifice pentru a îmbunătăți eficiența tusei:
- expectorante, mucolitice;
- antibiotice;
- analgezice;
- medicamente speciale pentru tuse.
Remedii pentru tuse neproductivă (seacă)
Tusea seacă apare ca urmare a iritării căilor respiratorii superioare, nefiind eliminat mucus prin aceasta. De cele mai multe ori, este iritativă și provoacă o senzație de prurit la nivelul gâtului. Medicul specialist poate recomanda calmante și substanțe care ameliorează tusea:
- antitusive;
- siropuri cu efect calmant și antiseptic;
- medicamente care blochează reflexul de tuse;
- siropuri naturale.
În cazul în care tusea este cauzată de o afecțiune medicală, medicul va prescrie tratament pentru ameliorarea afecțiunii, având în vedere și ameliorarea tusei. Totuși, pe perioada bolii (dacă este vorba despre o gripă), tusea va fi prezentă ca urmare a răspunsului fiziologic al organismului de a elimina corpii străini prin intermediul expectorației.
Sfaturi practice pentru managementul eficient al tusei la adulți
- Menţineţi hidratarea, consumând o cantitate adecvată de lichide. Printre altele, acestea ajută la subțierea mucusului de la nivelul căilor respiratorii, făcând mult mai ușoară expectorația. De asemenea, lichidele calde (ceaiurile) sunt calmante pentru gât.
- Dropsurile și bomboanele cu mentă, lămâie, lavandă, eucalipt pot ușura o tuse seacă și pot calma iritația de la nivelul gâtului.
- O linguriță de miere poate ajuta la calmarea gâtului iritat, ușurând o tuse seacă. Este foarte important să nu oferiți miere copiilor mai mici de 1 an.
- Gargara cu soluție formată din apă caldă și sare ajută la eliminarea mucusului, calmând în același timp gâtul iritat.
- Evitați factorii de risc (fumul de țigară, substanțele chimice toxice, alergenii, polenul, praful și alți agenți care pot provoca tuse).
- Schimbați lenjeria de pat cel puțin o dată pe săptămână și folosiți un umidificator pentru a asigura un grad optim de umiditate în spațiul în care dormiți.
- Siropurile pentru tuse, remediile naturiste și aromaterapia sunt benefice pentru calmarea și gestionarea eficientă a tusei.
- Practicarea regulată și susținută de exerciții fizice ajută la întărirea sistemului imunitar, ceea ce scade riscul de a vă îmbolnăvi.
- Tratamentul medicamentos este eficient, însă doar la recomandarea medicului specialist.
Tusea reprezintă un mijloc de apărare a organismului, fiind un act reflex înnăscut. În sine, tusea nu este o boală, ci un simptom deseori asociată cu o răceală sau gripă. Problemele medicale se traduc în schimb printr-o tuse cronică, ceea ce necesită consult de specialitate la medic. În cele mai multe cazuri, tusea este în strânsă legătură cu o afecțiune a sistemului respirator, etiologia sa fiind stabilită doar după efectuarea unor teste relevante: imagistice, hematologice sau altele, la recomandarea practicianului.
Pentru managementul corespunzător al tusei, se recomandă evitarea factorilor de risc, utilizarea de siropuri, ceaiuri naturale (tei, mușețel, ghimbir, echinacea), remedii naturiste și, bineînțeles, medicația prescrisă de către medic. Având capacitatea de a fi debilitantă, în special atunci când se cronicizează, tusea poate indica probleme de sănătate grave. Managementul cât mai eficient al acestui simptom poate îmbunătăți mult calitatea vieții pacientului, până în momentul în care patologia de bază a fost tratată.
