Listeria monocytogenes este o bacterie responsabilă de infecția cunoscută sub numele de listerioză, o problemă majoră pentru femeile însărcinate. Această infecție poate avea consecințe grave atât pentru mamă, cât și pentru făt, ceea ce face ca diagnosticarea corectă și tratamentul pentru listeria în sarcină să fie de o importanță majoră.
Listeria în sarcină, riscuri
Listeria în sarcină prezintă riscuri semnificative, în primul rând din cauza capacității bacteriei de a traversa bariera placentară și de a infecta fătul. Următoarele sunt principalele riscuri asociate cu listeria în sarcină:
- Avortul spontan. Unul dintre cele mai grave riscuri ale listeriozei este avortul spontan, în special în primele etape ale sarcinii. Listeria în sarcină poate provoca un răspuns inflamator în placentă, ceea ce poate duce la pierderea fătului.
- Nașterea prematură. Infecția cu listeria în sarcină poate declanșa travaliul prematur, ducând la naștere prematură. Bebelușii prematuri prezintă un risc mai mare de complicații.
- Nașterea unui copil mort. Listeria în sarcină poate duce la nașterea unui copil mort dacă infecția afectează grav fătul sau mediul placentar.
- Listerioza neonatală. Nou-născuții pot fi infectați cu listeria în timpul nașterii dacă mama are o infecție activă. Acest lucru poate duce la listerioză neonatală severă, care se poate prezenta sub formă de septicemie, meningită sau pneumonie și poate pune în pericol viața copilului.
- Probleme de dezvoltare. Sugarii care supraviețuiesc listeriozei se pot confrunta cu probleme de sănătate pe termen lung, inclusiv întârzieri de dezvoltare și deficiențe neurologice din cauza impactului infecției asupra creierului și a altor organe.
Listeria în sarcină, simptome
Simptomele de listeria în sarcină pot fi subtile și pot semăna cu cele ale altor boli ușoare, ceea ce complică diagnosticarea timpurie. Femeile însărcinate pot prezenta următoarele simptome:
- Simptome asemănătoare gripei. Acestea includ febră, frisoane, dureri musculare și oboseală. Aceste simptome sunt adesea confundate cu gripa sau cu alte infecții virale comune.
- Simptome gastrointestinale. Greața, vărsăturile și diareea sunt manifestări gastrointestinale comune de listeria în sarcină. Aceste simptome pot duce la deshidratare și la complicații suplimentare dacă nu sunt tratate prompt.
- Dureri de cap și gât înțepenit. Listerioza poate provoca meningită, ceea ce duce la dureri de cap severe, rigiditate a gâtului și sensibilitate la lumină. Dacă aveți aceste simptome, aveți nevoie de asistență medicală imediată.
- Confuzie și pierderea echilibrului: Simptomele neurologice, cum ar fi confuzia, pierderea echilibrului și convulsiile, pot apărea dacă infecția se răspândește la creier.
- Simptome fetale. În timp ce mama poate avea simptome ușoare sau nespecifice, fătul poate fi afectat în mod semnificativ. Semnele de suferință fetală, cum ar fi reducerea mișcărilor, pot indica o infecție cu listeria în sarcină și justifică o evaluare medicală urgentă.
Cum se diagnostichează listeria în sarcină
Diagnosticul precoce al listeriozei este esențial pentru a gestiona și a atenua efectele acesteia asupra sarcinii. Următoarele metode de diagnosticare sunt utilizate în mod obișnuit:
- Teste de sânge. Hemoculturile sunt principalul instrument de diagnostic pentru listerioză. Acestea pot identifica prezența Listeria monocytogenes în fluxul sangvin.
- Analiza LCR. În cazul în care se suspectează meningită, analiza lichidului cefalorahidian (LCR) prin puncție lombară poate detecta listeria în sarcină (și nu numai) și determină gradul de infecție.
- Testarea placentei și a lichidului amniotic. În cazurile în care se suspectează o infecție fetală, probe de țesut placentar sau lichid amniotic pot fi testate pentru listeria.
- Ecografia. Imagistica cu ultrasunete poate evalua bunăstarea fătului și poate detecta semnele de suferință sau de infecție cu listeria în sarcină.
Listeria în sarcină. Management și tratament
Gestionarea infecției cu listeria în sarcină implică o combinație de tratament medical și măsuri preventive pentru a asigura siguranța mamei și a fătului. Iată care sunt principalele strategii de management:
- Tratamentul cu antibiotice. Tratamentul primar pentru listerioză este reprezentat de antibiotice. Un tratament antibiotic precoce și adecvat poate reduce semnificativ riscul de complicații severe.
- Spitalizare. Cazurile severe de listerioză, în special cele care implică meningită sau septicemie, pot necesita spitalizare pentru îngrijire și monitorizare intensivă.
- Monitorizare fetală. Monitorizarea fetală continuă este esențială pentru a evalua sănătatea și bunăstarea fătului. Aceasta include ecografii regulate și teste pentru a detecta orice semne de suferință fetală.
- Nașterea prematură. În cazurile în care infecția cu listeria în sarcină amenință viața mamei sau a fătului, poate fi necesară o naștere prematură. Decizia de a induce travaliul sau de a efectua o operație cezariană depinde de vârsta gestațională și de gravitatea infecției.
Listeria în sarcină, măsuri de prevenţie
Prevenirea infecției cu listeria în sarcină este crucială și implică precauții alimentare și practici adecvate de manipulare a alimentelor. Iată care sunt măsurile de prevenţie esențiale pe care să le implementați:
1. Evitați alimentele cu risc ridicat
Femeile însărcinate ar trebui să evite alimentele care sunt frecvent asociate cu contaminarea cu listeria în sarcină. Acestea includ:
- Produsele lactate nepasteurizate, cum ar fi laptele crud și brânzeturile fabricate din lapte nepasteurizat.
- Brânzeturi moi, cum ar fi feta, Brie, Camembert, brânzeturi cu mucegai albastru, cu excepția cazului în care sunt etichetate ca fiind fabricate cu lapte pasteurizat.
- Mezeluri gata de consum, crenvuști și pateuri, cu excepția cazului în care sunt reprocesate termic.
- Fructe de mare afumate și refrigerate, cu excepția cazului în care acestea sunt un ingredient într-un fel de mâncare gătită.
2. Manipularea și igiena alimentelor
Manipularea corectă a alimentelor și practicile de igienă pot reduce semnificativ riscul de infectare cu listeria în sarcină. Acestea includ:
- Spălarea temeinică a mâinilor înainte și după manipularea alimentelor.
- Curățarea suprafețelor și ustensilelor din bucătărie în mod regulat pentru a preveni contaminarea încrucișată.
- Depozitarea alimentelor perisabile la temperaturi sigure (refrigerate la mai puțin de 4°C).
- Gătirea alimentelor la temperaturi sigure pentru a distruge bacteriile dăunătoare.
3. Practici de siguranță în alimentație
Femeile însărcinate ar trebui să adopte practici alimentare sigure, cum ar fi:
- Consumarea resturilor în termen de trei până la patru zile și reîncălzirea acestora la temperaturi înalte înainte de a le mânca.
- Evitarea germenilor cruzi și a salatelor preambalate care pot găzdui listeria.
4. Îngrijirea prenatală regulată
Vizitele prenatale regulate la medic sunt esențiale pentru monitorizarea sănătății mamei și a fătului. Femeile însărcinate ar trebui să raporteze prompt orice simptome de boală medicului curant. E important să anunțați medicul de orice simptome supărătoare, chiar dacă inițial vi se pot părea trecătoare și fără legătură cu listeria în sarcină.
5. Conștientizare și educație
Femeile însărcinate ar trebui să fie educate cu privire la riscurile listeriozei și la importanța măsurilor preventive. Comunicarea deschisă și constantă cu medicul curant joacă un rol vital în diseminarea acestor informații. Stați departe de sfaturile neavizate de pe internet și nu luați niciun fel de tratament fără acordul medicului dumneavoastră.
Foto: Shutterstock.com
