Aportul de vitamina D în timpul sarcinii poate influența pe termen lung sănătatea oaselor la copii. Cercetătorii britanici au investigat efectele pe care vitamina soarelui, administrată de către viitoarele mame, le are asupra micuților în vârstă de șapte ani. Concluziile sunt promițătoare. Descoperirile experților ar putea fi un punct de plecare în elaborarea unor potențiale strategii de sănătate publică pentru îmbunătățirea dezvoltării scheletice a copiilor. Studiul a fost publicat recent în The American Journal of Clinical Nutrition.
Vitamina D, un rol cheie în dezvoltarea osoasă
Știm deja din studii precedente că vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor. Experții atrag atenția că în timpul perioadelor fetale și postnatale timpurii, nivelurile de vitamina D ar fi legate de dezvoltarea scheletului. Astfel, sugerează că nivelul de vitamina D al mamei ar putea avea un impact asupra densității osoase a sugarului și a rezistenței osoase, la modul general. Deși promițătoare, constatările sunt inconsecvente cu privire la durata beneficiilor și dozarea vitaminei. Sunt necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă aceste beneficii persistă sau scad în copilărie.
Vitamina D, beneficii pe termen lung la copii
În studiul de față, cercetătorii britanici au realizat o analiză exploratorie post-hoc a cercetării Maternal Vitamin D Osteoporosis Study (MAVIDOS). Astfel, s-a urmărit dacă suplimentarea vitaminei D în sarcină continuă aibă un efect pozitiv asupra densității minerale osoase a copilului, în intervalul de vârstă șase-șapte ani.
Studiul iniţal, MAVIDOS, evaluase efectul administrării suplimentelor cu vitamina D în timpul sarcinii asupra densității osoase pe care o au copiii când ajung la vârsta de patru ani.
Vitamina D, o nouă direcție în practica medicală curentă?
În cadrul studiului de față, participantele, femei însărcinate, în vârstă de peste 18 ani, au fost examinate la trei spitale din Marea Britanie. Ele aveau sarcină singulară de cel puțin 14 săptămâni și niveluri de vitamina D în sânge cuprinse între 25 și 100 de nanomoli pe litru. Participantele au primit aleatoriu fie 1000 UI de colecalciferol (vitamina D), fie un placebo. Experții menționează că toate femeile au primit îngrijirea prenatală standard.
După naștere, au fost înregistrate detalii cu privire la vârsta gestațională, greutatea la naștere și durata alăptării. De asemenea, au fost efectuate urmăriri la vârstele de patru și șase până la șapte ani. Au mai fost evaluate, la fiecare urmărire, greutatea, înălțimea și nivelurile de activitate fizică ale copiilor. Au fost efectuate scanări cu absorbție cu raze X cu energie duală (DEXA) pentru a măsura densitatea minerală osoasă.
Vitamina D și densitatea minerală osoasă la copii
În urma derulării studiului, experții au constatat că suplimentarea cu vitamina D în sarcină a dus, într-adevăr, la o densitate minerală osoasă mai mare la copiii cu vârsta cuprinsă între șase și șapte ani, comparativ cu grupul placebo.
În plus, juniorii ale căror mame au suplimentat vitamina D în sarcină, au avut un conținut mai mare de minerale în oase și o densitate minerală osoasă mai mare în zona coloanei vertebrale lombare. Nu a existat nicio diferență semnificativă în ceea ce privește sexul copilului sau nivelul de vitamina D al mamei.
Așadar, suplimentarea prenatală cu vitamina D le-ar putea oferi micuților beneficii pe termen lung pentru sănătatea oaselor, fără efecte adverse știute până acum.
Sunt, oare, șanse ca beneficiile să continue până la vârsta adultă? Premisa este deosebit de atrăgătoare pentru experții preocupați de elaborarea strategiilor pentru îmbunătățirea sănătății oaselor la nivel de populație. Până atunci, însă, sunt necesare studii suplimentare
Foto: shutterstock.com
