Cheagurile de sânge sunt un răspuns normal al organismului faţă de o leziune. Atunci când vă tăiaţi la deget, unele fragmente celulare (trombocitele) ajung la locul lezat pentru a forma un cheag de sânge şi, prin urmare, pentru a opri sângerarea.
Alte cheaguri de sânge sunt dăunătoare. Acestea pot duce la un blocaj periculos în circulaţia sangvină de la nivelul creierului sau al plămânilor. Cheagurile de sânge pot fi un atât simptom al cancerului pulmonar, cât şi un efect advers al medicamentelor folosite pentru a-l trata. Este important să cunoaşteţi semnalele de alarmă ale unui cheag de sânge şi să căutaţi ajutor medical imediat dacă bănuiţi că aveţi unul.
Care este legătura dintre cancerul pulmonar şi cheagurile de sânge
Cancerul pulmonar poate creşte riscul de apariţie a cheagurilor de sânge în interiorul venelor profunde. Acest fenomen este denumit tromboembolism venos. Persoanele cu cancer au un risc mult mai crescut de a dezvolta un cheag de sânge în comparaţie cu persoanele sănătoase.
Tromboza venoasă profundă este un tip de tromboembolism ce apare la nivelul membrelor inferioare şi poate pune în pericol viaţa. Un astfel de cheag poate migra prin circulaţia sangvină către plămâni. Acesta este denumit embolism pulmonar şi poate cauza decesul dacă întrerupe circulaţia sângvină. De asemenea, cheagurile de sânge pot migra şi către creier şi cauza un accident vascular cerebral.
Aproximativ un sfert dintre persoanele care suferă de cancer dezvoltă şi un cheag de sânge. De altfel, cheagurile de sânge reprezintă a doua cauză de deces în rândul bolnavilor de cancer (nu doar cel pulmonar), după cancerul în sine.
Care este cauza?
Celulele canceroase lezează ţesuturile sănătoase pe măsură ce se multiplică şi se împrăştie. Atunci când organismul „simte” aceste lezări, trimite trombocite şi factori ai coagulării pentru a fi reparate. O parte din acest proces implică formarea cheagurilor pentru a preveni sângerarea excesivă.
Cancerul îngroaşă sângele şi eliberează proteine care favorizează formarea cheagurilor de sânge. În plus, tumorile pun presiune pe vasele de sânge pe măsură ce cresc şi opresc fluxul sangvin. Atunci când sângele nu circulă, se formează cheagurile de sânge.
Alţi factori care pot creşte riscul de apariţie a chegurilor de sânge includ:
- vârsta – peste 65 de ani
- sarcina
- fumatul
- infecţiile
- obezitatea
- istoricul familial de cheaguri de sânge
- transfuziile de sânge pentru anemie
Flebita sau astuparea vaselor de sânge
Care sunt simptomele?
Cheagurile de sânge nu cauzează întotdeauna probleme. Aceste simptome pot indica un blocaj al fluxului sangvin:
- umflarea, durerea sau senzaţia de căldură de la nivelul membrului inferior
- înroşirea pielii
- durere în piept atunci când respiraţi adânc
- dispnee (scurtarea respiraţiei) bruscă
- creşterea pulsului
- tusea cu sânge (mai puţin frecventă)
Dacă aveţi unul sau mai multe dintre aceste simptome, este necesar să mergeţi de urgenţă la spital, pentru că viaţa dumneavoastră poate fi în pericol. Dacă se întâmplă acest lucru, medicii vă vor administra medicamente care vor dizolva cheagul de sânge, prevenind şi formarea altora noi.
Este posibil să aveţi nevoie de tratament cu un medicament care subţiază sângele, precum heparina, pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge. Medicul va decide doza în funcţie de relaţia risc-beneficiu dintre eficacitate şi riscul de sângerare.
În plus, s-ar putea să aveţi nevoie de acest tip de medicamente şi după o intervenţie chirurgicală pulmonară, atunci când riscul de formare a cheagurilor de sânge va fi mai mare. În perioada de recuperare postoperatorie, probabil că va fi necesar să purtaţi ciorapi compresivi pentru a menţine circulaţia sângelui la nivelul membrelor inferioare.
