Boala Alzheimer este o formă de demenţă care cauzează atacul lent asupra neuronilor esenţiali pentru memorie şi cunoaştere. Marea dilemă a oamenilor de ştiinţă este de ce doar anumiţi neuroni sunt susceptibili la ravagiile bolii, în timp ce alţii sunt rezistenţi. Cercetătorii de la Yale School of Medicine ne sugerează că au găsit un posibil răspuns.
Descoperirea oamenilor de ştiinţă americani a fost publicată în Journal of the Alzheimer’s Association şi relevă noutăţi despre modul în care se declanşează şi avansează boala Alzheimer. Aceştia au constatat că neuronii responsabili de memorie din cortexul prefrontal dezvoltă, odată cu înaintarea în vârstă, o „scurgere” a depozitului de calciu. Această întrerupere duce, la rândul său, la acumularea de proteină tau fosforilată (p-tau), care provoacă încurcăturile neurofibrilare tau, semn distinctiv al Alzheimerului.
Pe măsură ce îmbătrânesc, aceşti neuroni vulnerabili tind să piardă un regulator cheie al semnalizării calciului, o proteină numită calbindină. Aceasta protejează neuronii de supraîncărcarea calciului și este abundentă în neuronii persoanelor tinere.
Ce cauzează degenerarea celulelor nervoase
„Odată cu înaintarea în vârstă, acești neuroni se confruntă cu două mari probleme: o scurgere excesivă de calciu care inițiază acțiuni toxice și niveluri diminuate ale protectorului, calbindina”, explică unul dintre autorii studiului, Amy Arnsten, profesor la the Albert E. Kent Professor of Neuroscience.
Neuronii din cortexul prefrontal necesită niveluri relativ ridicate de calciu pentru derularea funcţiilor cognitive, însă calciul trebuie să fie bine reglat. Cu toate acestea, pe măsură ce reglarea se pierde odată cu avansarea în vârstă, neuronii devin susceptibili la patologia tau și, implicit, la degenerare. În esență, neuronii se „mănâncă” din interior. Întelegerea acestor modificări patologice timpurii poate oferi strategii pentru a încetinirea sau prevenirea progresiei bolii.
La fiecare 3 secunde, un om dezvoltă demență.
Proteinele tau sunt structuri neurologice care, în mod normal, sprijină transportul substanțelor nutritive între neuroni. În cazul bolnavilor de Alzheimer, acestea duc la formarea unor „încurcături” ale rețelei neuronale şi, în timp, la moartea celulelor.
La ora actuală, în ţara noastră, sunt 300.000 de pacienţi diagnosticați cu boala Alzheimer, mult peste media europeană. Din păcate, la acest număr se adaugă bolnavii încă nediagnosticaţi care sunt îngrijiţi acasă, de familie.
Potrivit statisticilor furnizate de World Alzheimer’s Month, la fiecare 3 secunde, un om dezvoltă demență. Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, iar previziunile asupra bolii sunt sumbre. Se așteaptă ca acest număr să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane de cazuri până în 2050.
