Naştere naturală sau cezariană, care este recomandarea unui specialist? Are alimentaţia un rol chiar atât de important pentru dezvoltarea intrauterină a fătului? Pentru a afla răspunsul la toate aceste întrebări, şi la multe altele, care ţin de o sarcină şi o naştere sănătoase, am stat de vorbă cu lect. dr. Valentin Varlas, medic primar, şef secția de ginecologie și obstetrică, Spitalul Clinic Filantropia, Bucureşti.
Farmacia Ta: Cât de importantă este alimentaţia femeii însărcinate pentru sănătatea fătului?
Lect. dr. Valentin Varlas: Alimentația femeilor, înainte și în timpul sarcinii, poate să joace un rol esențial în sănătatea reproducerii și este recunoscută drept importantă în îmbunătățirea rezultatelor sarcinii. Nu tot ce mănâncă mama va fi, implicit, pe placul fătului.
Perioada de organogeneză (faza dezvoltării embrionare) este definitorie pentru dezvoltarea ulterioară a fătului și pentru proiecția metabolică a adultului. Rata rapidă de creștere și complexitatea proceselor fiziologice în sarcină sunt dependente de un aport corespunzător de nutrienți specific fiecărei etape de dezvoltare.
Modificările fiziologice din timpul sarcinii, dieta și statusul nutrițional matern influențează dezvoltarea fătului. Este necesar ca alimentația femeii însărcinate să aducă suficientă energie și nutrienți pentru cerințele obișnuite ale mamei, permițându-i acesteia să-și creeze depozitele necesare de nutrienți, atât pentru dezvoltarea fătului, cât și pentru alăptare.
Ce alimente trebuie evitate şi care sunt cele recomandate în sarcină?
Pentru a menține o sarcină sănătoasă, este nevoie de aproximativ 300 de calorii în plus, pe zi. Aceste calorii ar trebui să provină dintr-o dietă echilibrată de proteine, fructe, legume și cereale integrale. Se recomandă ca dulciurile și grăsimile să fie reduse la minimum. O dietă sănătoasă, bine echilibrată, poate ajuta, de asemenea, la ameliorarea unor simptome de sarcină, cum ar fi greața și constipația.
Femeilor însărcinate li se recomandă să acorde o atenție deosebită igienei alimentare în timpul sarcinii. De asemenea, să evite anumite alimente, pentru a diminua riscul expunerii la substanțe care pot fi dăunătoare pentru dezvoltarea intrauterină. Aceste substanțe potențial dăunătoare includ: agenți patogeni alimentari (de exemplu, listeria și salmonella), alcool, cofeină și doze mari de suplimente alimentare (de exemplu, vitamina A). S-a dovedit că vitamina A este teratogenă la animale și o serie de studii epidemiologice la oameni au indicat faptul că expunerea la niveluri ridicate de vitamina A în timpul sarcinii poate crește riscul de afecţiuni.
Limitarea aportului de vitamina A sub formă de retinol se face prin evitarea ficatului și a produselor ce conțin ficat (de exemplu, pate de ficat), evitarea suplimentelor care conțin retinol (inclusiv multivitamine cu doză mare) și ulei din ficat de cod.
Alimente de evitat sunt și peștele de dimensiuni mari, cu un conținut ridicat de mercur (ton, rechin, pește-sabie, macrou), peștele negătit (sushi, pește afumat), scoicile, carnea crudă sau gătită în sânge, ouăle crude şi produsele nepasteurizate.
Alimente recomandate în sarcină: fructe și legume (cel puțin 7 porții pe zi), cereale integrale, lactate, proteine și, nu în ultimul rând, apă.
În ceea ce privește alcoolul, consumul a peste 80 g alcool pe zi (echivalent cu 10 unități) crește riscul de sindrom alcoolic fetal (FAS), ce se caracterizează printr-o greutate și lungime redusă la naștere, inclusiv o dimensiune mică a capului și o varietate de anomalii congenitale, precum și un aspect facial caracteristic. Copiii afectați pot prezenta retard mintal și întârziere de creștere fizică.
Consumul ridicat de cofeină în timpul sarcinii crește riscul de greutate mică la naștere sau avort spontan. Prin urmare, femeilor însărcinate, precum și celor care doresc să rămână însărcinate, li se recomandă limitarea aportului de cofeină la 300 mg pe zi.
Diabetul zaharat şi sarcina: ce trebuie să ştiţi
Care sunt cele mai mari greşeli în sarcină? Ce ar trebui să facă viitoarele mămici şi ce nu?
Sănătatea mamei, înainte și în timpul sarcinii, poate fi afectată de genetică, precum și de malnutriție, boli acute și cronice, de expunerea la toxinele din mediu și de o serie de alți factori. Ipoteza originilor fetale propune că anumite gene din făt pot fi sau nu „activate” în funcție de mediul la care mama este expusă, în timp ce este însărcinată.
De exemplu, dacă o mamă este expusă unei restricții alimentare grave în timpul sarcinii, fătul în curs de dezvoltare se va adapta genetic pentru a prospera într-un mediu de restricție energetică severă. În fapt, fătul se dezvoltă pe seama resurselor materne și vine ca răspuns la întrebarea pe care multe gravide și-o adresează – „Mănânc suficient și corect?”
Așa-zisele greșeli sunt:
– să mănânc pentru doi și nu cât doi;
– influențe date de experiența altor paciente;
– nerespectarea unor recomandări cu privire la somn, alimentație, mod de viață.
Sunt paciente care privesc sarcina ca pe o patologie și nu ca pe un lucru natural.
Dezideratul după care trebuie să se ghideze o viitoare mamă este următorul: o femeie sănătoasă, la momentul concepției, are toate șansele să aibă o sarcină fără probleme și, respectiv, un copil sănătos.
Câteva recomandări de bază pentru femeia însărcinată ar fi:
- monitorizarea sarcinii conform planului recomandat de obstetrician;
- efectuarea analizelor uzuale;
- atingerea unei greutăți sănătoase, care se bazează pe o dietă echilibrată;
- efectuarea de exerciții fizice regulate;
- verificarea listei de vaccinări;
- evitarea excesului de alcool și cofeină;
- administrarea zilnică a unui complex multivitaminic;
- renunțarea la fumat;
- consultarea unui medic dentist;
- verificarea medicației în timpul sarcinii.
Schimbarile hormonale in sarcina – la ce sa va asteptati
Cât de informate sunt femeile gravide în legătură cu ce ar trebui să facă şi să nu facă în sarcină? Informaţiile luate de paciente de pe internet sunt de ajutor sau fac mai mult rău?
Din ce în ce mai multe gravide au acces la diverse surse de informare medicală (broșuri, cărți, reviste, internet, medic de familie/obstetrician). Important este modul în care gravida prelucrează informația primită, deoarece infomația medicală trebuie să fie avizată de medicul care va avea și responsabilitatea cazului în speță.
Există, însă, și paciente care nu se informează sau a căror sarcină este neinvestigată sau este doar parțial investigată, ceea ce va determina un efort suplimentar din partea sistemului sanitar. Aceste paciente pot să vină cu o patologie asociată care poate influența negativ evoluția cazului.
Cum aţi manageriat perioada pandemiei cu noul coronavirus? Cât de greu v-a fost să vă faceţi meseria?
În această perioadă, din punct de vedere obstetrical, a fost dificil de monitorizat o sarcină, cu atât mai mult o sarcină cu risc obstetrical crescut. Din punct de vedere ginecologic, s-a cerut amânarea unor intervenții chirurgicale, altele decât cele de urgență. În aceste situații greutatea a fost în a-ți asuma, alături de pacient, o schemă terapeutică, alta decât cea ideală, uneori cu repercusiuni nefaste în ceea ce privește evoluția afecțiunii de bază.
Naştere naturală sau cezariană? Pe care o recomandaţi şi în ce situaţii?
Timp de mulți ani, dezbaterea dintre nașterea naturală și cea prin operație cezariană a provocat tensiune între femei. Multe femei consideră că operația de cezariană ar trebui să fie doar o opțiune de ultim moment și nu ar trebui să fie niciodată electivă, considerând că nu au suficiente informații pentru a decide modul de naștere.
Acest aspect trebuie discutat de către gravidă cu medicul curant, alegerea trebuie făcută împreună, pe baza intereselor atât materne, cât și fetale. Unele femei susțin că o metodă de naștere este mai facilă decât cealaltă, nașterea naturală putând fi mai dificilă în timpul unui travaliu prelungit, dar nici operația cezariană nu este lipsită de dificultăți. Aceasta asociază riscurile inerente unei intervenții chirurgicale și necesită o recuperare mai îndelungată.
Deși sunt chirurg de formare, pledez pro domo (n.r. a susţine propria cauză) pentru nașterea pe cale vaginală, cu toate beneficiile pe care aceasta le aduce. Un obstetrician desăvârșit este acela care va anticipa situațiile limită și care va lua decizia corectă de terminare a nașterii prin operație cezariană acolo unde cazul o va impune.
Corolarul (n.r. concluzia) ar fi legat de faptul că, în mod normal, indicația trebuie personalizată și nu impusă, tot în interesul pacientului. Frica de durere este uneori argumentul care va pleda pentru cezariană, în lipsa unei analgezii corespunzătoare.
Cum aţi caracteriza relaţia medic-pacient în ţara noastră? Ce atitudine au pacientele, mai ales în situaţii în care li se cer schimbări ale stilului de viaţă?
O relație în care trebuie reclădită încrederea. Atitudinea poate fi defensivă din partea medicului și reticentă din partea pacientei. Relația aceasta îi poate oferi pacientei confortul și siguranța de care va avea nevoie în orice situație care ar putea să apară, pe parcursul sarcinii. În viață, ne dorim să avem parte de cei mai buni medici și, implicit, de cele mai bune servicii medicale, dar eu recomand să avem parte de medici cu suflet și de bune servicii medicale.
Atitudinea este direct proporțională cu modul de expunere a informațiilor pe înțelesul pacientului. Cu alte cuvinte, un pacient informat va avea o bună complianță cu privire la schimbarea stilului de viață. În final, pacientul trebuie să înțeleagă că tot ceea ce faci, ca medic, este în interesul lui.
Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai importantă recomandare pentru o femeie însărcinată?
Ca medic obstetrician, nu sunt adeptul restricțiilor, dar nici adeptul exceselor alimentare, calea de mijloc a moderației fiind cea pe care o recomand pacientelor mele. Din păcate, în ultima perioadă, își face loc lipsa de cunoaștere a informațiilor medicale reale în favoarea intoxicațiilor informaționale nefiltrate, din mediul online, și care determină pacienta să fie neîncrezătoare în actul medical. Acesta este așa-zisul efect de bumerang, cu repercusiuni, din nefericire, asupra sănătății mamei și a fătului. Influențele adverse, în stadii critice in utero, pot pune în scenă dezvoltarea bolii cronice, mai târziu în viață. Este, de fapt, o hologramă din viața intrauterină a statusului fetal. Recomandarea mea este: o dietă sănătoasă și variată, care conține cantități adecvate de energie și nutrienți, deoarece este esențială pentru creșterea și dezvoltarea fetală optime, precum și pentru menținerea unei bune sănătăți materne.
Ce aţi schimba la sistemul medical din ţara noastră?
Aș pleca de la conceptul dual „ce face sistemul pentru mine și ce pot face eu pentru sistem?” Pentru mine, ca medic, sau, la un moment dat, pentru mine ca pacient, deoarece granița este extrem de fragilă. La prima întrebare răspunsul ar fi, pentru mine ca medic, o mai bună protecție și o mai bună recunoaștere profesională. Pentru mine ca pacient mi-aș dori ca sistemul să fie flexibil nevoilor mele. La a doua întrebare, răspunsul este dat de conștiința fiecărui medic, de gradul de implicare profesională, de nivelul de empatie în relația cu pacientul. Pledez pentru promovarea unor oameni cu experiență, care să fie realizată pe baza unor criterii de excelență, pentru o mai bună utilizare a resurselor, atât umane, cât și materiale, pentru implementarea și respectarea ghidurilor de conduită profesională, pentru reintroducerea conceptului de echipă, care stă la baza siguranței actului medical, precum și pentru servicii medicale de calitate, totul având în prim-plan pacientul.
Există un caz medical, o pacientă, care să vă fi impresionat în mod deosebit? Care este acesta?
Fiecare pacient își lasă amprenta în formarea profesională a unui medic. Este adevărat că, de-a lungul timpului, au fost câteva cazuri care m-au marcat, și nu cele ginecologice, cât cele obstetricale, dat fiind că trebuie să salvez două vieți. Avem privilegiul și onoarea să ne ocupăm de doi pacienți în același timp. Ultimul caz a fost de curând, o gravidă cu o sarcină de 29 de săptămâni, uter cicatriceal, cu placenta praevia centrală cu aderență anormală, care s-a soldat cu histerectomie de urgență, dar care, din cauza pierderii majore de sânge, a fost pentru o perioadă de șase ore în instabilitate hemodinamică. Finalul a fost unul fericit atât pentru mamă, cât și pentru făt, iar zâmbetul de sub masca pacientei și lacrimile de fericire din ochi, la externare, au fost cât o mie de cuvinte de mulțumire. Aceste momente efemere de mulțumire sunt cele care ne motivează pentru clipele care vor urma, în lupta continuă de rezolvare a cât mai multor situații medicale.
