Blamată de unii, acceptată de alţii în perioada coronavirusului, masca de protecţie are o istorie de peste 100 de ani. Poate că ne deranjează, poate că o considerăm scumpă, dar istoria ne arată beneficiile indubitabile în prevenirea transmiterii unor boli grave.
Începutul este în anul 1910, atunci când peste 10.000 de vânători au ajuns în nord-estul Chinei, la graniţa cu Rusia, pentru a vâna marmote siberiene (Marmota sibirica), extrem de apreciate pentru blana lor. Mulţi dintre vânători erau neexperimentaţi, grăbiţi după profit, şi nu au urmat metodele tradiţionale de vânătoare. Rezultatul? Doar unul dintre ei a supravieţuit, ceilalţi au fost răpuşi de ciuma manciuriană, boală contractată de la marmotele siberiene.
Dr. Wu Lien-teh a inventat prima mască de protecţie
Metodele grăbite şi neexperimentate ale vânătorilor au dus la infecţia cu Yersinia pestis, bacteria care cauzează ciuma. Au fost zile cumplite, vânătorii au murit în aproximativ două zile, iar boala se răspândea extrem de rapid. Salvarea a venit datorită inspiraţiei împăratului chinez, care a desemnat un doctor de 32 de ani să conducă eforturile de oprire a răspândirii ciumei.
Pe numele său Wu Lien-teh, acesta era primul absolvent chinez al Universităţii Cambridge, Marea Britanie. Metodele sale moderne au salvat atunci situaţia. Cu dificultate a reuşit să facă o autopsie pe o persoană decedată din cauza ciumei, pentru că tradiţiile chineze nu permiteau acest lucru. A observat atunci că bacteria a măcinat practic plămânii victimei. Dr. Wu Lien-teh şi-a dat seama că acest tip de ciumă se transmite prin aer, de la o persoană la alta. La propunerea sa, feţele cadrelor medicale şi ale lucrătorilor din cimitire au fost înfăşurate într-o mască improvizată din bumbac şi tifon, creând astfel prima mască respiratorie. Interesant este că un cunoscut medic francez, expert în lupta împotriva ciumei, a ajuns şi el în oraşul Harbin. A refuzat vehement purtarea măştii şi, în doar câteva zile, a fost răpus de ciumă. A fost o dovadă convingătoare pentru mulţi şi, în scurt timp, aproape toată lumea a început să poarte masca de protecţie, iar ciuma a fost, cel puţin pentru moment, învinsă. În patru luni de zile au fost confirmate 60.000 de decese din cauza ciumei în China. Dar dr. Wu Lien-teh a fost considerat un erou pentru că a inventat masca, măsurile de carantină şi alte metode de prevenţie, care au oprit răspândirea ciumei.
Asiaticii nu au uitat lecţia, restul lumii da
În ţările asiatice, această istorie, plus apariţia altor virusuri în decursul timpului, a rămas în memoria colectivă. Chiar şi înainte de SARS-CoV-2, ce duce la apariţia COVID-19, asiaticii au ştiut să se protejeze. În perioada virusurilor gripale, aceştia purtau măşti de protecţie, o măsură considerată a fi normală, de igienă. De exemplu, în Hong Kong, studiile arată că 98% dintre cetăţeni purtau mască în public după apariţia noului coronavirus. Iar la o populaţie de 7,5 milioane de locuitori au fost raportate doar 4.900 de cazuri şi 99 de decese (n.r. la data de 10 septembrie 2020). Rezultat care arată că respectarea măsurilor anticoronavirus are rezultate foarte bune.
În Taiwan, rezultatele sunt şi mai notabile. 496 de cazuri şi 7 decese, în urma infectării cu SARS-CoV-2, la o populaţie de aproximativ 24 de milioane de oameni (n.r. la data de 10 septembrie 2020). În restul lumii, măsura purtării măştii de protecţie a fost greu îmbrăţişată de oameni, iar rata de infectare a fost mult mai mare.
Cei care nu vor să poarte masca
Cu toate că masca nu ne protejează doar de coronavirus, ci şi de răspândirea gripei şi a altor virusuri, există în continuare persoane care refuză să o poarte. Teoriile conspiraţiei, din păcate susţinute de o parte a mass-media, dar şi de politicieni, la nivel mondial, au un rol extrem de puternic. În cazul tinerilor, explicaţia acestora este că noul coronavirus afectează doar oamenii în vârstă şi nu vor să-şi schimbe stilul de viaţă din acest motiv. Există şi o categorie care nu ţine cont de vârstă. A celor care se consideră nonconformişti şi liber cugetători. Aceştia spun că masca reduce libertatea personală, cu toate că, practic, şi fularul face aproape acelaşi lucru, în lunile de iarnă.
