Insomnia afecteaza durata si calitatea somnului, fiind caracterizata prin dificultati de adormire, de mentinere a somnului (treziri frecvente noaptea, imposibilitatea de a adormi din nou) sau treziri involuntare, mult prea matinale. Consecinta este un somn neodihnitor, cu scaderea capacitatii de functionare pe parcursul zilei.
Apar, astfel, somnolenta diurna, dificultatile de concentrare, atentie si memorare, iritabilitatea, cefaleea. Cauza este considerata a fi o combinatie intre predispozitia genetica (mutatii identificate pe cromozomii 7 si 9), factori precipitanti (anumite conditii medicale) si factori perpetuanti sau de intretinere (program de somn neregulat, lucru in ture, consum de alcool, cofeina, exces de gadgeturi, administrarea unor medicamente sau substante excitante, conditii necorespunzatoare de somn).
Patologii asociate
Patologiile ce pot determina sau asocia insomnie sunt: bolile neurologice, respiratorii, articulare, cardiace, durerea cronica de diverse cauze, apneea de somn, boala de reflux gastroesofagian, depresia, anxietatea. Insomnia poate fi acuta (calitatea somnului se imbunatateste dupa disparitia evenimentului cu impact psihologic) sau cronica (apare minimum 3 nopti/saptamana, minimum 3 luni). In 10% dintre cazuri, insomnia este cronica, cu afectarea calitatii vietii si a activitatilor zilnice, 40% dintre insomniile cronice fiind insotite de anxietate si depresie.
Efectele stresului
Adesea, tulburarile de somn sunt legate de personalitate si de starea de spirit, fiind important daca o persoana are o predispozitie catre anxietate. Factorul declansator poate fi unul primar, de stres, care afecteaza exagerat (pierderea unei persoane apropiate) sau se dezvolta ca simptom sau comorbiditate a unei alte boli. Lipsa de somn devine o situatie stresanta, ingreunand adormirea si calitatea somnului.
Igiena somnului
Potrivit literaturii de specialitate, o persoana ar trebui sa adoarma in decurs de 30 de minute, sa aiba 4-10 ore somn/noapte (variabil in functie de varsta). Intervalul de somn depinde de orarul de secretie a trei substante implicate in reglarea ritmului somn-veghe si fiziologia somnului (histamina, melatonina si cortizolul); astfel, pentru un somn fiziologic, ideal este sa adormim intre orele 22:00 si 07:00. Trebuie mentinute orele de culcare si trezire, evitarea somnului dupa-amiaza, a consumului de cofeina si a meselor tarzii; trebuie indepartate gandurile negative.
Somnul de calitate, top 5 beneficii
Obosit? Da, si totusi…
Uneori, cand suntem obositi si ne fortam sa adormim, acest lucru nu se intampla. Pe de alta parte, daca suntem suficient de obositi, vom adormi in cele din urma. Din pacate, unele persoane incearca sa rezolve problema prin metode precum consumul de alcool, de medicamente, privitul la televizor, ce pot facilita adormirea, dar perturba calitatea somnului. Zgomotul si lumina emise de TV stimuleaza sistemul nervos central si scad secretia de melatonina.
Menopauza si insomnia. Cum afecteaza hormonii si bufeurile somnul
Verificarea ceasului
Este o atitudine care reflecta anxietatea legata de lipsa de somn, accentueaza starea de stres si agraveaza problema. Daca nu reusim sa adormim, este indicat sa apelam la activitati relaxante si sa evitam verificarea permanenta a ceasului. Cu cat ne straduim sa adormim, cu atat nu se va intampla acest lucru.
Ajutor!
Cand tulburarea de somn devine persistenta, se recomanda un consult de specialitate, deoarece somnul este important pentru starea generala de sanatate, iar privarea de somn se poate insoti de comorbiditati medicale si psihiatrice. Se va realiza o examinare clinica si se va completa un jurnal de somn timp de doua saptamani. Daca se suspecteaza o anumita afectiune ce determina insomnia, se pot face investigatii suplimentare: poligrafie, polisomnografie. Este importanta stabilirea unui diagnostic corect in vederea unui tratament corespunzator (psihoterapie cognitiv-comportamentala, tratament medicamentos etc.).
foto: 123rf, stockphoto.com
