Insolația la copii, dar nu numai, reprezintă o urgență medicală, deoarece poate duce la sechele semnificative, uneori chiar deces. Prin „insolație” înțelegem o afecțiune care se asociază înainte de toate cu expunerea prelungită și directă la soare.
Insolația la copii implică creșterea anormală a temperaturii corpului care de obicei, dar nu întotdeauna, ajunge să fie mai mare de 40°C. Un copil va prezenta simptome cantonate în special la nivelul sistemului nervos central: confuzie, ataxie, delir, convulsii. Mai pot apărea și simptome de greață, vărsături, semne de deshidratare severă (piele și mucoase uscate). Efortul fizic intens poate duce, uneori, la insolație la copii.
Insolația la copii – cauze și factori de risc
În mod fiziologic, organismul își asigura temperatura optimă prin procesul de termoreglare. De exemplu, organismul își crește temperatura cu un singur grad în condițiile în care mediul extern înregistrează temperaturi de 25-30°C. Prin respirație, transpirație și evaporare corpul își asigură întotdeauna temperatura optimă. Totuși, dacă umiditatea mediului extern are valori superioare, de peste 75%, termoreglarea prin evaporare devine deficitară. Vara, în special, umiditatea este foarte crescută, iar riscul de insolație la copii, prin expunere directă la soare, este mai mare. Un alt mod prin care corpul își asigură termoreglarea este radiind, în sine, căldura din interior.
Când temperatura externă depășește temperatura corpului, pierderea căldurii prin mecanismele de conducere, convecție și radiație devin deficitare. Transpirația și respirația nu reușesc, așadar, să asigure o termoreglare optimă. Toate aceste condiții sunt exacerbate de expunerea constantă la temperaturi ridicate și radiație solară directă. Prin urmare, insolația la copii poate să apară în orice moment, dar mai ales la cei care sunt lăsați nesupravegheați sau practică activități fizice, foarte intense, pe timp de vară. Grupele de risc principale sunt copiii și bătrânii, în special care sunt diagnosticați cu anumite afecțiuni medicale (boli cardiace, diabet, hipertensiune arterială).
Insolația la copii, dar nu numai, poate fi de două tipuri:
- Insolația clasică, obișnuită: apare prin expunere directă și prelungită la soare și radiații UV, ajungându-se în punctul în care mecanismele interne de termoreglare nu mai pot asigura în mod eficient pierderea internă de căldură;
- Insolație de efort: apare în special la persoanele care practică exerciții fizice intense și care depun efort prelungit, în special în condiții de temperaturi și umiditate ridicate.
Deși insolația clasică apare în special în rândul persoanelor în vârstă care suferă și de afecțiuni subiacente, poate apărea și în rândul copiilor. Indiferent de formă, insolația la copii reprezintă o urgență medicală și, de cele mai multe ori, necesită spitalizare imediată, mai ales în cazurile care se prezintă cu simptome deosebit de severe.
Insolație la copii – simptome și manifestări
Ca și în cazul adulților, insolația la copii se prezintă cu anomalii ale semnelor vitale, care includ temperatura centrală a corpului crescută (măsurabilă cu un termometru), fără febră, tahicardie (creșterea frecvenței cardiace), tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii) și puls mărit. Deseori sunt prezente și simptome de slăbiciune generalizată, letargie, amețeli, greață, vărsături, ataxie (afectarea coordonării, echilibrului și vorbirii). Insolația la copii se mai prezintă și cu înroșirea feței, oligurie (eliminarea unui volum mic de urină), semne evidente de deshidratare. Pielea va fi fierbinte și uscată, mai ales în insolația clasică, unde lipsește răspunsul normal de transpirație.
În cazul în care insolația la copii apare în urma efortului excesiv, lipsa transpirației (anhidroza) este neobișnuită. Este mult mai probabil ca, după încetarea efortului, copilul să transpire foarte mult, dar nu îndeajuns de eficient pentru a-și asigura termoreglarea optimă. Acesta poate fi, în unele cazuri, unul dintre acele simptome care descrie instalarea ulterioară a altor simptome cu mult mai severe. Insolația la copii, secundară exercițiilor fizice intense, se mai poate prezenta și cu simptome precum disfuncții neurologice (delir, agitație, convulsii), iar în cazurile deosebit de severe, potențial fatale, poate fi prezentă și incontinența sfincteriană (fecală și/sau urinară).
Insolație la copii – remedii și alternative de tratament
Este foarte important de reținut că insolația la copii este potențial severă. De altfel, insolația nu ar trebui confundată cu alte afecțiuni legate de expunerea la soare. Insolația la copii se tratează, de cele mai multe ori, cu ajutor medical de specialitate. Redobândirea temperaturii fiziologice a corpului reprezintă principalul pas în tratamentul cazurilor de insolație la copii. Temperatura se măsoară folosind o sondă rectală sau esofagiană, iar modalitățile de răcire trebuie inițiate în perioada imediat următoare descoperirii hipertermiei. Imersia în baia de gheață sau apă rece se consideră a fi o modalitate foarte eficientă de a reduce temperatura în caz de insolație la copii.
Alte modalități de tratament în caz de insolație la copii sunt:
- aplicarea de pachete cu gheață la nivel inghinal, subaxilar;
- folosirea unui ventilator pe bază de soluție salină rece;
- hidratarea este absolut vitală în caz de insolație la copii, ajutând la termoreglare și, în egală măsură, la corectarea deficitului de electroliți (eliminați prin transpirație);
- se recomandă suplimentarea cu băuturi bogate în sodiu, dacă este posibil accesul oral. Dacă insolația la copii duce la stare de inconștiență, atunci se recomandă perfuziile intravenoase;
- antipireticele (medicamente care scad temperatura) nu au niciun efect, ba chiar au potențial hepatotoxic (din acest motiv, nu se recomandă în cazul în care un copil face insolație);
- în cazurile foarte grave, insolația la copii poate duce la stop cardio-respirator. În situații de această natură, este necesar ajutorul medical de urgență și resuscitarea cardiopulmonară.
Dacă insolația la copii duce la simptome ușoare, deseori nu este necesar tratament de urgență. Cu toate acestea, este puțin probabil să fie vorba despre insolație. Cel mai probabil este o reacție a deshidratării și efortului fizic. Insolația la copii, după cum am spus, definește situația în care temperatura organismului ajunge, de cele mai multe ori, la valori de peste 40°C, prezentându-se cu simptome severe și cu progresie relativ rapidă.
Insolație copii – modalități de prevenire în sezonul cald
Pentru a reduce riscul insolației, se recomandă următoarele:
- evitarea expunerii prelungite la soare, îndeosebi în zilele cu temperaturi foarte mari. Datele susțin faptul că în intervalul orar 11:00-15:00, radiațiile soarele sunt cele mai puternice, iar indicele UV atinge valori maxime;
- purtarea de articole vestimentare lejere, subțire, în culori deschise și care permit circulația aerului și aerisirea, evitându-se astfel supraîncălzirea corpului. Deși un copil nu este expus în mod direct la soare, insolația la copii poate să apară și ca urmare a supraîncălzirii, chiar dacă acesta nu depune activitate fizică;
- hidratarea optimă este esențială pentru a preveni insolația la copii și a ajuta organismul să aibă eficiență maximă în termoreglare;
- nu se lasă copiii nesupravegheați în mașini sau în zone care nu sunt umbrite;
- se recomandă purtarea de ochelari de soare, pălării, șepci;
- se recomandă evitarea efortului fizic intens, indiferent de forma pe care o ia acesta (sport, muncă);
- trebuie cunoscut faptul că persoanele care suferă de anumite afecțiuni sau urmează diferite tratamente medicamentoase (antibiotice, antihistaminice, antidepresive, anticonvulsivante, laxative, antipsihotice, diuretice) sunt mult mai predispuse la insolație.
foto: shutterstock.com
