Stare patologica neevolutiva si cu o deficienta intelectuala de cele mai multe ori moderata, consecutiva unei leziuni cerebrale perinatale a centrilor motori.
Cauze – O infirmitate motorie cerebrala (l.M.C.) survine de cele mai multe ori in cursul ultimelor luni de sarcina in momentul nasterii, uneori in perioada neonatala (prima luna de viata). Ea este consecutiva suferintelor perinatale ale copilului, oricare ar fi cauza lor: infectie survenita in cursul sarcinii, hipoxie sau anoxie (diminuarea sau suprimarea oxigenului in tesuturi) in cursul nasterii; infectie a fatului; malformatie cerebrala. Se intampla ca nici o cauza sa nu poata fi pusa in evidenta. Atunci cand o infirmitate motorie cerebrala intervine in perioada de copil mic, ea se explica prin afectiunile dobandite: o encefalita, o meningita (infectia membranelor protectoare ale encefalului), sau un traumatism cranian, de exemplu.
Simptome – O infirmitate motorie cerebrala se caracterizeaza printr-o paralizie (diplegie, hemiplegie sau tetraplegie), miscari involuntare si anormale, o pierdere a echilibrului, o absenta a coordonarii in miscari si uneori prin tulburari neurologice, senzitive, senzoriale, mintale sau nervoase (tulburari de auz, crize de epilepsie). Gradul de incapacitate este extrem de variabil si merge de la o usoara neindemanare si miscari stangace in mers pana la o imobilitate completa.
Diagnostic – Leziunile cerebrale responsabile de o infirmitate motorie cerebrala pot fi puse in evidenta prin noile tehnici de imagerie medicala, ca imageria cu rezonanta magnetica (l.R.M.).
Tratament si prognostic – Nu exista actualmente tratament al acestei boli. Subiectul atins poate totusi sa progreseze in controlul muschilor si in mentinerea echilibrului multumita fizioterapiei si in controlul limbajului multumita ortofoniei. Subiectii cu o infirmitate motorie cerebrala pot, de cele mai multe ori, sa duca o viata apropiata de cea normala.
