Infectiile genitale reprezinta una dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medicul ginecolog si au o frecventa crescuta la orice varsta. Prevenirea si tratarea acestora se face printr-o simpla vizita la medic, care va pune un diagnostic corect si va alege un tratament adecvat pentru a favoriza o evolutie buna. Regulile minime de igiena genitala si sexuala trebuie explicate clar pentru a evita infectiile genitale.
Infectiile genitale la femei sunt impartite in doua categorii, in functie de localizare: infectii genitale joase (vulvovaginite si cervicite) si infectii genitale inalte (endometrita, salpingita). Unele din infectiile joase se pot complica relativ usor si repede, ducand la infectii inalte, ce lasa sechele.
Flora bacteriana vaginala normala este ajutata in dezvoltare de un pH vaginal cu valori cuprinse intre 3,8 si 4,2 si de o temperatura normala. In conditiile unei secretii normale de estrogeni, celulele vaginale contin glicogen, metabolizat apoi de bacilii Doderlein-Lactobacillus acidophilus in acid lactic, mentinandu-se astfel un pH vaginal in limite normale. In mod natural, in secretia vaginala exista un numar redus de bacterii (streptococi, stafilococi, mycoplasme, candida), insa acestea determina o infectie atunci cand se produc modificari ale pH-ului, temperaturii sau atunci cand exista impregnari hormonale.
Leucoreea fiziologica sau secretia vaginala normala este alba, nu are miros si este formata din apa, celule vaginale si cervicale descuamate, flora bactariana normala si alti compusi chimici.
Din ce cauza apar infectiile genitale joase?
Infectiile genitale joase nu provoaca febra sau dureri abdominale si sunt cauzate de disparitia lactobacililor (in urma unui tratament cu antibiotice, a spalaturilor vaginale inadecvate sau a diabetului). Acestea pot fi cauzate de urmatorii germeni:
- Gardnerella vaginalis – determina aparitia vaginitei bacteriene si se manifesta printr-o leucoree gri, urat mirositoare (de peste putred).
- Trichomonas vaginalis –este transmis pe cale sexuala si se manifesta prin leucoree verde, urat mirositoare, arsuri vaginale, dispareunie (durere in timpul contactului sexual), prurit (mancarimi).
- Candida albicans–determina aparitia unei micoze manifestata prin prurit intens, leucoree alba, zgrunturoasa si fara miros, depozite albicioase (ce seamana cu laptele batut), eritem vaginal (inrosire a pielii), dureri la contactul sexual si la urinat.
Se recomanda raporturi sexuale protejate pana la vindecare.
Infectiile genitale inalte cuprind:
- Endometrita reprezinta inflamarea endometrului (mucoasa uterina) si se manifesta prin febra, dureri abdominale, dureri la miscari ale uterului, leucoree purulenta sau murdara.
- Salpingita reprezinta infectiile trompelor uterine (cele care fac legatura intre ovare si uter). Se manifesta prin leucoree purulenta sau murdara, dureri abdominale (in zona stomacului) cu intensitate si localizare variabila (de multe ori asociata cu durere la contactul sexual si amplificata de efortul fizic), febra.
In cazul in care observati aceste simptome, este recomandat sa faceti imediat un consult ginecologic pentru efectuarea unor analize, precum un examen microscopic si o cultura cu antibiograma din secretia vaginala si o ecografie pelvina pentru identificarea complicatiilor.
Care este tratamentul infectiilor genitale?
Tratamentulconsta in administrarea de antibiotice, analgezice (pentru durere), antiinflamatoare si corticoizi. La femeile tinere se recomanda o laparoscopie inainte de a incepe tratamentul cu antibiotice, pentru evaluarea leziunilor trompelor uterine si pentru a recolta probe bacteriologice.
Piosalpingele este o complicatie a infectiilor si reprezinta prezenta puroiului intr-o singura trompa uterina sau in amandoua. Are ca simptome febra, dureri abdominale, uneori pulsatile si poate determina trezirea din somn, leucoree murdara si purulenta, masa laterala dureroasa la tuseul vaginal si vizibila la ecografie. Pentru evaluare se vor recolta probe vaginale pentru analize bacteriologice, cultura Chlamydia si micoplasma. Tratamentul consta in laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi, administrare de antibiotice, analgezice, antiinflamatoare si corticoizi si se va indeparta dispozitivul intrauterin (steriletul) daca acesta este instalat. Se va urmari tratamentul timp de 6 saptamani si apoi se va programa o laparoscopie de control.
Complicatiile infectiilor genitale pe termen lung includ infertilitatea, aderentele pelvine cu dureri pelvine constante si recidivele.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI
UMF „Carol Davila” Bucuresti
