Herpesul este o boala care se manifesta la nivelul pielii prin aparitia unor vezicule mici, transparente si inconjurate de o areola rosie. Virusul herpetic face parte din familia Herpesviridae – herpes simplex virus. Este localizat cel mai adesea la nivelul fetei, in jurul gurii si al nasului, dar si la nivel genital si are tendinta de a recidiva, de obicei in aceeasi regiune.
Exista doua tipuri de herpes simplex virus:
- Tip 1 – localizat la nivelul gurii sau al ochiului. 90% din populatie este pozitiva, iar infectia se produce cel mai des in copilarie.
- Tip 2 – localizat la nivelul aparatului genital sau la nivelul meningelui (foita care inveleste creierul), dar poate fi si neonatal, prezent la nou-nascuti. 20% din populatie este purtatoare, in mod variabil in functie de modul de viata (contact sexual neprotejat).
Aceste virusuri sunt strict umane si se transmit direct prin contactul cu pielea sau mucoasele persoanelor afectate.
In functie de anumiti factori favorizanti – infectii, stres, expunere la soare, ciclu menstrual – se poate cauza o recidiva herpetica. Mai rar, acesta poate lua un traseu diferit, spre sistemul nervos central. In timpul recidivelor se poate realiza transmiterea acestuia, insa acestea nu prezinta intotdeauna simptome. Formele neonatale se manifesta ca urmare a trecerii prin canalul genital in momentul nasterii, cu atat mai mult cand este vorba de o prima infectare aparuta la finalul sarcinii. Ele se duc pe cale sangvina si afecteaza mai multe organe – plamani, ficat, sistem nervos, ochi sau inima.
Herpesul are o perioada de incubatie de 2-12 zile
Herpesul simplex de tip 1 se manifesta prin febra, aparitia unor rani la nivelul gurii cu dureri la inghitit, iar evolutia este favorabila. Herpesul simplex de tip 2 se manifesta prin aparitia unor vezicule pe gland, penis sau vulva, fese, col, vagin si prin prezenta febrei.
Complicatiile infectiilor cu virusul herpes
Complicatia cea mai de temut este reprezentata de encefalita herpetica (afectarea creierului de catre virus) si reprezinta o urgenta medicala. Semnele acesteia presupun confuzie, tulburari de constienta, deficite ale functiilor creierului, febra, cu debut brutal. Se va efectua o tomografie computerizata sau RMN de urgenta si o punctie lombara. Are un risc de sechele majore, iar mortalitatea este ridicata, de 80% . O alta complicatieeste reprezentata de cheratita herpetica – o rana la nivelul ochiului si va fi efectuat de urgenta un consult oftalmologic. Cea de-a treia complicatie este mai rara, dar foarte grava, si este reprezentata de suprainfectia unei vezicule: se numeste pustuloza varioliforma Kaposi-Juliusberg.
Herpesul zoster sau Zona Zoster
Transmiterea sa este umana directa, pe cale respiratorie sau pornind de la leziuni de la nivelul pielii sau al mucoaselor. Prima infectie corespunde varicelei si se manifesta uneori prin afectarea unor organe: plamani, sistem nervos central. Dupa vindecare, virusul se cuibareste in ganglioni si va putea recidiva in anumite conditii de slabire a imunitatii, sub forma de Zona Zoster.
Varicela apare in 90% din cazuri inainte de 15 ani. Formele la adult sunt mai grave, insa mortalitatea este foarte scazuta.
Are o perioada de incubatie de 14 zile si se manifesta prin aparitia veziculelor pe toata pielea, inclusiv pe mucoase, si a febrei. Vindecarea este spontana, dar se poate complica, afectand plamanii sau creierul, mai frecvente fiind la adulti.
Tratamentul infectiei cu herpes este medicamentos
Pentru herpesul simplex virus nu exista vaccin, insa se pot preveni recidivele, care sunt mai multe de 6 pe an, si la persoanele cu imunitate scazuta. In caz de herpes genital in perioada finala a sarcinii, se vor recolta probe genitale in timpul travaliului, se va indica cezariana si se vor administra medicamente specifice mamei si nou-nascutului. Pentru Zona Zoster exista un vaccin pentru copiii cu imunitate scazuta, pentru persoanele care lucreaza cu copii sau adultii expusi mai putin de 72 de ore.
