Oamenii se nasc cu o afinitate pentru gustul dulce. Este mostenirea stramosilor culegatori de fructe, care stiau ca un produs dulce este copt, nutritiv si neotravitor. Si astazi se poate observa ca nou-nascutul manifesta placere daca i se picura un lichid dulce in gura, pe cand un lichid acru sau sarat ii provoaca repulsie.
Din pacate insa, aceasta preferinta nu este un element pozitiv in epoca abundentei pe care o traim. Ea nu face altceva decat sa ne indemne sa ingeram prajituri, produse de cofetarie si patiserie – cu alte cuvinte, alimente dense caloric si sarace nutritional. Afinitatea pentru dulce se manifesta la toti oamenii, deci si la persoanele cu diabet, care au probleme in managementul glucozei in sange. Tocmai pentru ei s-au cautat solutii alternative, indulcitori care sa nu aiba acelasi metabolism precum glucoza, alternative care sunt astazi folosite si de publicul larg care vrea dulciuri fara calorii.
Ani de studii pentru descoperirea indulcitorului perfect
De la inceputul secolului XX si pana in prezent, descoperirea de indulcitori perfecti a fost o preocupare importanta. Zaharina s-a dovedit buna, doar ca, la incalzire, capata un gust amar. Ciclamatul, ceva mai putin dulce decat zaharina, dar mult mai dulce decat zaharul, lasa un gust rezidual neplacut. Un criteriu important a fost intotdeauna siguranta indulcitorului, dorinta ca el sa nu fie toxic si sa nu faca mai mult rau decat bine celui care il consuma. In consecinta, cercetatorii ultimilor ani au pus la punct indulcitori moderni, foarte puternici, care nu lasa gust rezidual si care deriva din componente foarte sigure. Cei mai multi sunt de origine naturala, chiar daca interventia muncii de laborator este extrem de importanta.
Tipuri de indulcitori
Aspartamul, care a fost supus in ultimii doi ani unei reverificari detaliate de catre EFSA (Autoritatea Europeana de Siguranta Alimentara), este alcatuit din doi aminoacizi (acid aspartic si fenilalanina). Aminoacizii nu sunt substante toxice. Glicozizii de steviol, extrasi prin complicate proceduri dintr-o planta inrudita cu stevia noastra, sunt alti indulcitori moderni care au insa nevoie de adaos de zahar, pentru a atinge efectul indulcitor dorit. Taumatina a fost extrasa in Japonia, tot din plante, si este un indulcitor de mare putere, foarte sigur, dar extrem de scump. Polialcoolii de tipul maltitolului, xylitolului se pot folosi ca indulcitori, dar efectele laxative ii indica numai pentru produse care se consuma in cantitate mica (guma de mestecat). Oamenii sunt foarte interesati de astfel de indulcitori lipsiti de calorii, care nu ingrasa. Doar ca raman preocupati de siguranta lor.
Toti indulcitorii sunt atent verificati inainte de a aparea pe piata
Foarte important de retinut! Inainte de lansarea pe piata, toti indulcitorii sunt atent verificati de autoritatile competente. Mai mult, odata folositi, sunt reevaluati la intervale mici, astfel incat sa fie siguri pentru consumatori. Niciunul nu are actiune toxica, iar despre efecte cancerigene, nici atat. Din motive obscure, multi inca mai cred ca indulcitorii artificiali sau alternativi sunt cancerigeni, ceea ce este complet eronat. In plus, nu se poate da un verdict in sensul ca un indulcitor este mai bun decat celalalt. Pana la urma, este o chestiune de preferinta individuala si gust. Alegerea ne revine noua, consumatorilor, totul pe fondul amintit, al faptului ca toti indulcitorii sunt siguri si nu sunt periculosi pentru sanatate.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie
