Melatonina este o substanta de natura hormonala, produsa de o parte speciala a creierului uman, glanda pineala. „Materia prima” din care se sintetizeaza este larg raspandita in alimente, fiind vorba de aminoacidul triptofan. Principalele functii ale melatoninei in organism au fost legate de reglarea ritmului circadian (ritmul zi/noapte).
S-a remarcat ca melatonina este secretata in mod diferit in decursul a 24 de ore, cantitatea maxima aparand seara. Glanda pineala, numita uneori in mod oarecum impropriu „al treilea ochi”, este influentata de lumina din mediul ambiant. Lipsa acesteia o determina sa sintetizeze melatonina, pe cand lumina puternica determina o scadere a sintezei respective. De aici, s-a dedus ca melatonina ar avea un rol important in inducerea somnului si in mentinerea lui. De curand, s-a observat ca melatonina are si actiune antioxidanta.
Alte utilizari ale melatoninei au in vedere capacitatile sale antioxidante. Astfel, are actiune antiinflamatoare valorificata in unele studii la subiecti cu degenerescenta maculara, cancere cu diferite localizari, diabet zaharat. Tot actiunea antioxidanta a recomandat-o, in aplicatii locale, in prevenirea arsurilor solare sau a efectelor negative ale radiatiilor ultraviolete.
Cand este necesara administrarea melatoninei?
Pornind de la aceste premise, melatonina a fost „eroul principal” in numeroasele studii care au urmarit efectele administrarii si circumstantele in care omul poate beneficia cel mai bine de pe urma substantei in cauza. Unele utilizari au fost confirmate in mod constant, altele isi asteapta inca verificarea. Dar pana la acest moment este clar ca sunt situatii in care administrarea de melatonina poate fi utila, desigur, sub supraveghere medicala.
- Pe primele locuri se afla imprejurarile in care ritmul zi/noapte se modifica sau atunci cand exista tulburari de somn. In cazul unor calatorii care presupun schimbarea fusului orar, ne putem afla in situatia de a ne adapta rapid la o inversiune completa a succesiunii zi/noapte. Este asa-numitul „jet lag”, extrem de neplacut pentru cine a avut ocazia sa il experimenteze. In astfel de situatii, melatonina poate fi de ajutor daca este luata seara (raportat la zona in care ne aflam in momentul respectiv).
- Melatonina este utila si in diferite tipuri de insomnii, mai ales la seniori sau copii, unde a crescut calitatea somnului si a ameliorat atentia in timpul zilei. Chiar si la oamenii fara probleme evidente de somn, administrarea melatoninei cu 30-60 de minute inainte de culcare a crescut intervalul orar de odihna si a imbunatatit calitatea somnului.
- Unele studii efectuate pe model animal au aratat efecte pozitive ale melatoninei asupra fenomenelor de depresie, anxietatii preoperatorii sau asupra catorva tipuri de cefalee (inclusiv migrena).
Persoanele care asteapta efecte imediate s-ar putea simti deziluzionate, pentru ca acestea apar mai tarziu. Ca si in cazul altor tratamente, eficienta administrarii apare eventual in timp. Un mare avantaj al substantei este acela ca are o toxicitate extrem de redusa, depasirea dozelor indicate nefiind insotita de aparitia unor eventuale probleme.
Unii medici recomanda melatonina si pentru ameliorarea performantelor sportive. Actiunile pozitive ale acestei substante la persoanele cu boala Parkinson sau cu dementa Alzheimer necesita inca investigatii amanuntite inainte de a se putea trage o concluzie.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie
