Atacurile de panică sunt resimțite profund și determină în multe cazuri teama iminenței unui eveniment cardiovascular. De foarte multe ori, prezentarea la camerele de gardă ale spitalelor pentru o presupusă cauză cardiovasculară are de fapt o cauză legată de panică.
Simptomele tulburărilor de anxietate (panică) includ și multe manifestări care apar în cazul unui atac de cord, cum ar fi durerea în piept, respirația accelerată sau senzația de sufocare, greața, amețeala, transpirațiile reci. De aceea, multe persoane care le experimentează consideră că vor face un atac de cord. Dacă este vorba de primul atac de panică, este important totuși ca persoana în cauză să fie examinată de un medic, care să ofere un diagnostic clar. Dacă nu este vorba despre o problemă cardiovasculară, pacientul poate să fie sigur că a suferit un atac de panică.
Cu toate acestea, multe persoane cred că un atac de panică poate cauza un atac de cord. Acest lucru nu este posibil. Motivul este că anxietatea și panica sunt procese normale. Este vorba despre activarea sistemului nervos autonom, cunoscută și ca reflexul „luptă sau fugi”. Acesta se activează atunci când ne simțim în pericol și trebuie să reacționăm rapid, fugind sau luptând. Acesta, fiind un proces normal, nu ne va pune viața în pericol.
Există însă unele dovezi că tulburările de panică, netratate pe termen lung, pot contribui la dezvoltarea problemelor cardiovasculare. Însă printr-un proces diferit. Anxietatea determină eliberarea în sânge a unui hormon, numit cortizol, menit să ajute organismul. Dar în condițiile unui stres cronic, cortizolul în exces cauzează depunerea grăsimii în jurul taliei. Iar aceasta este un factor de risc cardiovascular.
În concluzie, dacă nu suferiţi de o afecțiune cardiovasculară, un atac de panică nu vă va pune viața în pericol.
