Slabire naturala a facultatilor fizice si psihice cauzate de inaintarea in varsta. Este un proces continuu, prezent de la inceputul existentei si comun tuturor fiintelor. El priveste toate structurile organismului: moleculele, celulele, tesuturile si organele specializate.
Mecanism – imbatranirea fizica este determinata probabil de factorii genetici si este influentata de factorii exteriori. Exista doua abordari teoretice:
– Teoriile zise stohastice admit ca principiu ca mecanismul imbatranirii ar fi legat de hazard. Printre aceste teorii, se pot distinge: teoria cotelor (fiecare organism ar dispune la nastere de un stoc de energie de consumat si ar muri atunci cand acesta este epuizat), teoria radicalilor liberi (imbatranirea ar fi cauzata de efectele nocive ale radicalilor liberi, substante toxice elaborate prin metabolismul celular normal), teoria „erorilor catastrofice” (care explica imbatranirea printr-o acumulare de erori succesive in sinteza proteinelor, sfarsind cu moartea celulelor) si teoria orologiilor biologice (bazata pe ideea unei imbatraniri a organelor sub controlul sistemului hormonal sau imunitar). Totusi, pana in prezent, niciuna dintre aceste teorii nu a fost confirmata.
– Teoriile genetice admit existenta genelor de longevitate conditionand durata maxima de viata pentru o specie data (120 de ani a om). Desi recent au fost identificate doua gene ale longevitatii, profilul genetic al longevitatii umane este inca departe de a fi definit: mecanismele si consecintele imbatranirii biologice raman in cea mai mare parte misterioase.
Prevenirea imbatranirii – In afara tratamentului hormonal al menopauzei, care actioneaza eficace asupra imbatranirii osoase, imbatranirea este un proces care nu poate fi intrerupt: nici utilizarea de substante care capteaza radicalii liberi (vitamina E, indeosebi), nici luarea de vitamine si de oligoelemente, nici exercitiul fizic, nici urmarea unui regim hipocaloric nu si-au dovedit in mod categoric eficacitatea. Prevenirea trebuie sa inceapa cat mai devreme.
Tratamentul hormonal de substitutie – Rarefierea tesutului osos (osteoporoza), care se accentueaza in urma intreruperii secretiilor hormonale de catre ovare la menopauza, este foarte frecventa la femeia in varsta. Totusi, ea poate fi tratata prin administrarea de hormoni de substitutie. Contraindicatiile acestui tratament sunt mai ales antecedentele personale sau familiale de cancere genitale sau de san si, in mai mica masura, alte patologii ca un fibrom uterin sau un diabet (tratamentul fiind in acest caz intreprins, atunci cand este considerat posibil, de catre medicul curant cu conditia unei stricte supravegheri medicale). Acest tratament este, de asemenea, benefic pentru piele, unghii, par, si impiedica atrofia vaginala. El este recomandat a fi facut de la inceputul menopauzei, binefacerile unui tratament tardiv fiind inca un studiu posibil. Ea consta, inainte de toate, in corectarea factorilor de risc cunoscuti care accelereaza imbatranirea: a sti sa te aperi de stres,a limita consumul de alcool si de tutun, a evita orice expunere excesiva la radiatiile solare etc.
Sinonim: senescenta.