Prezentare:
Pulbere liof: Imunoglobulina normala + solvent pentru adm. intravenos; cutie x 1 flacon Liofilizant + solvent x 50 sau 100 ml
Indicatii:
Terapie de substitutie in: Sindrom de imunodeficienta primara (IDP): agamaglobulinemie sau hipogamaglobulinemie congenitale, imunodeficienta comuna, variabila, imunodeficienta severa combinata, sindrom Wiskott Aldrich. Mielom sau leucemie limfocitara cronica cu hipogamaglobulinemie secundara, severa si infectii recurente. Copii cu SIDA congenital si infectii recurente. Imunomodulare: Purpura trombocitopenica idiopatica la copii sau adulti cu risc crescut de sangerare sau inainte de interventie chirurgicala pentru a se corecta numarul trombocitelor. Sindromul Guillain-Barré. Boala Kawasaki. Transplant de maduva.
Doze:
In aplicatii locale pe piele, de 1-2 ori/zi.
Contraindicatii:
Hipersensibilitate la oricare dintre componente. Hipersensibilitate la imunoglobuline omologe, in special cazuri foarte rare de deficienta IgA, cand pacientul are anticorpi anti IgA.
Atentionari:
Reactiile de hipersensibilitate autentica sunt rare. Ele pot surveni in cazurile foarte rare de deficienta IgA cu anticorpi anti IgA. Rareori, Ig umana normala poate produce caderi in tensiunea arteriala cu reactie anafilactica, chiar la pacienti care au tolerat bine un tratament anterior cu Ig. Complicatiile potentiale pot fi evitate deseori, asigurandu-se inj. lenta (0,16 ml/kg/min), si monitorizarea pacientului, pe durata perfuziei. in mod special, pacientii fara antecedente de adm. de Ig umana, normala, pacientii care au primit un produs intravenos Ig alternativ sau la care a trecut un lung interval de la perfuzia precedenta, trebuie monitorizati in timpul primei perfuzii si in prima ora dupa prima perfuzie, in scopul de a se detecta semne potentiale de reactie adversa. Se ia in considerare continutul in glucoza (1 g/g din IgG) in cazul diabetului latent, la diabeticii, sau la pacientii cu dieta hipozaharata. Administrarea de doze mari de la diabetici poate sa se traduca in cresterea tranzitorie a glicemiei. La pacientii sub terapie Ig s-au inregistrat cazuri de tulburari renale acute. La majoritatea acestor cazuri s-au identificat factori de risc, ca insuficienta renala preexistenta, diabet zaharat, hipovolemie, supraponderabilitate, administrare concomitenta de produse nefrotoxice sau varsta peste 65 ani. Dupa administrarea de Ig, trebuie pastrat un interval de 3 luni inainte de vaccinarea cu vaccinuri virale vii, atenuate. in cazul rujeolei, acest interval trebuie sa persiste pana la 1 an. De aceea, pacientii care primesc vaccin rujeolic trebuie sa aiba testati anticorpii antirujeolici. Sarcina si alaptare.
Reactii adverse:
Ocazional frisoane, dureri de cap, febra, vomismente, reactii alergice, greturi, artralgii, TA scazuta, dureri lombare moderate. S-au inregistrat cazuri de meningita reversibila, cazuri izolate de anemie hemolitica/hemoliza si cazuri rare de reactii cutanate tranzitorii. S-au inregistrat cresteri ale nivelului de creatinina si/sau afectiuni renale acute. S-au observat incidente trombotice la persoane in varsta, la pacientii cu semne de ischemie cerebrala sau cardiaca si la pacientii supraponderali si hipovolemici.
