Glanda tiroidă este un organ localizat la baza gâtului, sub cartilajul tiroid (mărul lui Adam). Tiroida face parte din sistemul endocrin, care este format din glande care produc şi eliberează hormoni în sânge. Cei doi hormoni sintetizaţi de această glandă sunt: triiodotironina (T3) şi tiroxina (T4), iar nivelurile acestora sunt ţinute sub control cu ajutorul hipotalamusului şi hipofizei.
Hipotalamusul produce un hormon numit TRH care semnalează hipofizei să producă o cantitate mai mare sau mai mică de TSH (hormon de stimulare tiroidiană), care la rândul lui stimulează producţia de hormoni tiroidieni. Atunci când nivelurile de T3 şi T4 sunt mici, hipofiza eliberează mai mult TSH, iar atunci când nivelurile sunt mari, hipofiza eliberează mai puţin TSH pentru a încetini producţia acestor hormoni.
Hormonii tiroidieni au multe roluri în organism, printre ele numărându-se menţinerea în limite normale a respiraţiei, ritmului cardiac, greutăţii şi temperaturii corporale.
Cele două tipuri principale de boală tiroidiană sunt hipotiroidia (atunci când tiroida nu produce destui hormoni tiroidieni) şi hipertiroidia (când tiroida produce prea mulţi hormoni tiroidieni), iar cauzele, simptomele şi tratamentul diferă între aceste două tulburări.
Hipotiroidie vs Hipertiroidie, Simptome
În cazul de hipotiroidie, întregul metabolism este încetinit: frecvenţa cardiacă este redusă, tranzitul intestinal este lent, iar termogeneza (producţia de caldură) este încetinita.
Simptomele hipotiroidiei pot cuprinde:
- oboseala;
- probleme de memorie;
- lentoare în gândire (bradipsihie);
- vorbire lentă, rară (bradilalie);
- sensibilitate la frig;
- piele uscata;
- păr uscat;
- unghii fragile;
- constipaţie;
- creştere în greutate;
- somnolenţă;
- depresie.
Hipertiroidia determină accelerarea metabolismului, iar simptomele cuprind:
- insomnie;
- sensibilitate la căldură;
- anxietate, iritabilitate, nervozitate;
- transpiraţie excesivă;
- palpitaţii, ritm neregulat al inimii (chiar fibrilaţie atrială);
- tremurături ale mâinilor;
- pierderea părului;
- pierdere în greutate (asociată cu slăbiciune musculară şi oboseală constantă);
- dereglarea ciclului menstrual.
Hipotiroidie vs. hipertiroidie. Riscuri
Ignorate sau netratate, ambele disfuncţii tiroidiene pot avea efecte negative în întregul organism. Astfel, hipotiroidismul poate cauza o serie de complicaţii precum:
- Pe sistemul cardiovascular, încetineşte ritmul cardiac, accelerează progresia aterosclerozei (o cauză importantă pentru acest lucru fiind creşterea nivelului de colesterol seric) şi, în cele din urmă, poate cauza insuficienţă cardiacă;
- Pe sistemul nervos, hipotiroidia netratată poate cauza neuropatie periferică sau sindrom de tunel carpian;
- Hipotiroidia scade fertilitatea, atât la femei, cât şi la bărbaţi.
- Pacienţii cu această boală sunt mai predispuşi la depresie;
- Nu în ultimul rând, hipotiroidismul sever duce la insuficienţă tiroidiană sau mixedem, o afecţiune potenţial fatală.
Printre cele mai serioase complicaţii date de hipertiroidism se numără:
- Accelerarea resorbţiei osoase, crescând riscul de osteoporoză;
- Anumite forme de hipertiroidism precum boala Graves, afectează ochii, iar oftalmopatia Graves poate duce la pierderea permanentă a vederii.
- Hipertensiunea arteriala;
- Aritmii (inclusiv fibrilaţia atrială);
- Mărirea inimii (cardiomiopatie dilatativă) şi insuficienţă cardiacă;
- Accident vascular cerebral;
- Stop cardiac.
