Hipertensiunea pulmonara este o afectiune medicala ce poate pune viata in pericol. Tratamentele pot ameliora simptomele si pot imbunatati calitatea vietii. Hipertensiunea pulmonara reprezinta cresterea valorii tensionale la nivelul arterelor ce fac legatura intre inima si plamani. Aceasta este diferita de hipertensiunea arteriala clasica.
In cadrul hipertensiunii pulmonare, arterele mici de la nivelul plamanilor se ingusteaza si se blocheaza. Din acest motiv, fluxul sangvin este ingreunat iar, cu timpul, muschiul inimii devine slabit si poate duce chiar la insuficienta cardiaca.
Din ce cauza apare hipertensiunea pulmonara?
Uneori, cauza hipertensiunii pulmonare nu poate fi identificata, iar in acest caz este denumita hipertensiune pulmonara idiopatica. Factorii genetici pot juca un rol important in aparitia acesteia.
In restul cazurilor, exista o afectiune de baza care duce la hipertensiune pulmonara. Acestea includ:
- Insuficienta cardiaca congestiva
- Infectia cu HIV
- Consumul de droguri
- Bolile hepatice (ciroza)
- Bolile autoimune (lupus, artrita reumatoida)
- Defectele congenitale
- Bolile pulmonare cronice (emfizem, bronsita cronica, fibroza pulmonara)
- Apneea de somn
Care sunt simptomele?
La inceput, simptomele pot sa nu apara. Insa, principalul simptom este reprezentat de senzatia de „lipsa de aer” atunci cand faceti activitati fizice. In mod normal, are un debut insidios si se agraveaza cu timpul. La un moment dat, este posibil sa observati ca nu mai puteti face efort fizic ca la inceput. Alte simptome ale hipertensiunii pulmonare includ durerea in piept, oboseala, lesinul sau umflarea gleznelor si a picioarelor.
5 simptome respiratorii care nu trebuie ignorate
Investigatii medicale necesare pentru a diagnostica hipertensiunea pulmonara
Exista mai multe investigatii ce pot ghida diagnosticul de hipertensiune pulmonara. Printre acestea, se numara:
- Ecografia cardiaca: utilizeaza ultrasunetele pentru a vizualiza modul in care functioneaza inima si pentru a masura tensiunea din arterele pulmonare.
- Tomografia computerizata: permite investigarea mai amanuntita a unor zone din organism. In acest caz, poate evidentia largirea arterelor pulmonare, precum si alte probleme pulmonare ce duc la dispnee.
- Electrocardiograma (ECG, EKG): evalueaza activitatea inimii si poate evidentia anumite probleme ale partii drepte a inimii, ce pot fi un semnal de alarma pentru hipertensiunea pulmonara.
- Radiografia pulmonara: poate releva largirea arterelor de la nivelul inimii, precum si alte afectiuni cardiace care pot determina aparitia simptomelor.
- Testele de efort: investigheaza modificarile nivelului de oxigen, a functionarii inimii, tensiunii pulmonare sau alte afectiuni, in timpul efortului fizic.
- Analizele de sange – sunt folosite in special pentru a determina prezenta bolilor autoimune sau a infectiei cu HIV.
De ce trebuie realizat un test de efort EKG
Tratamentul hipertensiunii pulmonare difera de la persoana la persoana, iar acesta va fi individualizat. In primul rand, tratamentul trebuie sa vizeze cauza de baza a acesteia. De exemplu, daca este vorba despre emfizem pulmonar sau alte afectiuni pulmonare, acestea vor fi tratate in consecinta.
Cele mai multe persoane necesita oxigenoterapie pentru a imbunatati functia respiratorie. Daca se vor evidentia cheaguri de sange, veti avea nevoie de tratament cu anticoagulante (medicamente care subtiaza sangele).
Este important sa adoptati un stil de viata sanatos, sa faceti exercitii fizice moderate, sa va odihniti suficient si sa urmati o dieta bogata in fructe si legume, pe langa tratamentele medicale.
