Tensiunea arterială reprezintă presiunea din artere măsurată în timpul fazei active și de relaxare a inimii. Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea, din diferite cauze, a acestei presiuni. Dacă nu este tratată, hipertensiunea arterială (HTA) poate cauza numeroase probleme, precum insuficiență cardiacă, scăderea vederii, accidentul vascular cerebral și afecțiunile renale.
Hipertensiune arterială, informații generale
Orice persoană cu o valoare a tensiunii arteriale mai mare de 140/90 mmHg timp îndelungat suferă de hipertensiune arterială. Tensiunea arterială se împarte în 5 categorii, astfel:
- Hipotensiunea – valoarea tensiunii arteriale este mai mică de 90/60 mmHg
- Normală – tensiunea este situată între 90 și 119/60-79 mmHg
- Prehipertensiune – tensiunea este situată între 120 și 139/80-89 mmHg
- Stadiul 1 de hipertensiune arterială – valoarea tensiunii este situată între 140 și 159/90-99 mmHg
- Stadiul 2 de hipertensiune arterială – valori mai mari de 160/100 mmHg
Hipertensiune arterială, cauze
Inima este un mușchi care pompează sânge în tot corpul. Sângele cu un nivel scăzut de oxigen este pompat către plămâni, locul în care acesta este suplimentat cu oxigen. Apoi, sângele bogat în oxigen este pompat de inimă către corp pentru a iriga mușchii și celulele. Acest fenomen de pompare exercită o presiune. Dacă o persoană suferă de hipertensiune arterială, înseamnă că pereții arterelor primesc o presiune mai mare decât ar trebui.
Cauzele hipertensiunii arteriale sunt împărțite în două categorii:
- Hipertensiunea esențială – nu are o anumită cauză;
- Hipertensiunea secundară – există o cauză determinată.
Cauzele hipertensiunii arteriale includ:
- vârsta – cu cât înaintați în vârstă, cu atât aveți risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială;
- istoricul familial – bolile cardiovasculare pot fi transmise genetic. Deci, dacă aveți un membru din familie apropiat care suferă de hipertensiune arterială, aveți risc crescut de a o dezvolta;
- obezitatea – kilogramele în plus favorizează apariția diverselor afecțiuni, printre care și hipertensiunea arterială;
- sexul – bărbații sub 60 de ani sunt mai predispuși la apariția hipertensiunii arteriale. Însă, după această vârstă, riscul este egal atât pentru bărbați, cât și pentru femei;
- sedentarismul – lipsa exercițiilor fizice crește riscul de hipertensiune arterială;
- fumatul – acest obicei cauzează îngustarea arterelor, rezultând creșterea presiunii la acest nivel. În plus, fumatul scade nivelul de oxigen, ceea ce îngreunează activitatea inimii, ducând la aceleași consecințe;
- alcoolul – persoanele care consumă o cantitate mare de alcool în mod regulat sunt mai predispuse la hipertensiune arterială;
- consumul excesiv de sare – sarea duce la retenția de lichide și, prin urmare, la creșterea presiunii exercitate asupra arterelor;
- dieta bogată în grăsimi – grăsimile săturate (de origine animală, din produsele de patiserie sau alimente procesate) sunt foarte nocive pentru organism și pot duce la apariția hipertensiunii arteriale;
- stresul;
- diabetul – persoanele care suferă de diabet tip 2 au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială;
- sarcina – hipertensiune arterială gestațională este foarte frecventă, iar sarcina în sine reprezintă un factor de risc pentru această afecțiune.
Hipertensiune arterială, factori de risc
Factorii de risc pentru hipertensiune arterială sunt aceiași cu cauzele acesteia. Prin urmare, dieta nesănătoasă, abuzul de tutun și alcool, sedentarismul, stresul, obezitatea și factorii genetici sunt câțiva dintre factorii de risc pentru hipertensiune arterială.
Hipertensiune arterială, simptome
Cele mai multe persoane cu hipertensiune arterială nu prezintă simptome. Însă, atunci când valoarea acesteia depășește 180/110 mmHg, este considerată o urgență medicală. În acest moment, simptomele sunt reprezentate de:
- durere de cap;
- greață;
- vărsături;
- amețeală;
- vedere încețoșată;
- sângerări nazale;
- palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
- senzația de sufocare.
Dacă aveți aceste simptome, trebuie să mergeți imediat la spital.
Oricum, dacă știți deja că suferiți de hipertensiune arterială, este recomandat să verificați valoarea acesteia zilnic, de preferat dimineața și seara, pentru a evita creșterea exagerată a acesteia.
Hipertensiunea si diabetul: un duo periculos
Cum se stabilește diagnosticul de hipertensiune arterială
Tensiunea arterială cuprinde două valori:
- tensiunea sistolică – reprezintă presiunea sângelui atunci când inima se contracta. Este primul număr afișat atunci când măsurați tensiunea arterială.
- tensiunea diastolică – este tensiunea măsurată între bătăile inimii. Este al doilea număr de la măsurarea tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială se măsoară, cel mai des, cu tensiometrul. Acesta este cel mai folosit aparat pentru a o măsura. Este alcătuit dintr-o manșetă care se pune în jurul brațului, iar apoi se umflă. Atunci când manșeta este umflată, fluxul sangvin este restricționat, iar manometrul măsoară tensiunea. Acest aparat trebuie folosit împreună cu un stetoscop. În cazul tensiometrelor electronice, măsurarea tensiunii arteriale este mai ușoară.
O singură măsurătoare a tensiunii arteriale nu este suficientă pentru a pune un diagnostic. Tensiunea arterială poate varia în timpul zilei, iar stresul, efortul fizic sau anxietatea pot crește această valoare, însă temporar.
Hipertensiunea arterială reprezintă creșterea repetitivă a tensiunii arteriale. Sunt necesare mai multe citiri ale acestor valori, cel puțin trei, la o săptămâna distanță. De multe ori, diagnosticarea certă a HTA necesită o perioadă mai lungă din acest motiv.
Hipertensiune arteriala, tratament
Tratamentul hipertensiunii arteriale depinde de mai mulți factori, precum severitate, riscuri asociate de a dezvoltă accident vascular cerebral sau alte afecțiuni.
- hipertensiunea arterială ușoară – în acest caz, riscul cardiovascular este mic. Prin urmare, pot fi necesare doar anumite schimbări ale stilului de viață.
- hipertensiunea arterială moderată – dacă tensiunea arterială este crescută moderat, riscul de apariție a bolilor cardiovasculare crește cu 20%. Tratamentul acesteia implică atât schimbări ale stilului de viață, cât și tratament medicamentos.
- hipertensiunea arterială severă – dacă valoarea tensiunii arteriale este mai mare de 180/110 mmHg, este indicat să consultați un medic cardiolog pentru un tratament complex
Tratamentul medicamentos include:
- inhibitorii de enzimă de conversie – care blochează acțiunea unor hormoni (angiotensina II) ce reglează tensiunea arterială. Angiotensina II favorizează constricția pereților arterelor și, prin urmare, crește tensiunea arterială.
- blocanții de canale de calciu – aceștia scad calciul din pereții vaselor de sânge. Acest lucru favorizează relaxarea mușchilor netezi vasculari, rezultând scăderea tensiunii arteriale.
- diureticele tiazidice – acționează asupra rinichilor pentru a ajuta corpul să elimine sodiul și apa, ceea ce duce la scăderea volumului de lichide.
- beta-blocantele. Acestea au fost folosite de-a lungul timpului pentru a trata HTA. Însă, au efecte adverse semnificative în comparație cu alte medicamente antihipertensive și se folosesc doar atunci când celelalte nu au efectul dorit.
- inhibitorii de renină – aceștia reduc producerea de renină. Renina este o enzimă produsă la nivelul rinichilor și are rolul de a converti angiotensină I în angiotensină II. Cea din urmă este responsabilă de creșterea tensiunii arteriale.
Colesterolul si inflamatia: un duo periculos in bolile cardiovasculare
Metode prin care poate fi prevenită hipertensiunea arterială
Este important să faceți schimbări ale stilului de viață pentru a ține sub control tensiunea arterială. Înainte de face acest lucru, discutați cu medicul pentru a vedea care sunt cele mai bune alternative. Iată ce puteți face pentru a scădea valoarea tensiunii arteriale:
- faceți exerciții fizice constant timp de 30-60 de minute pe zi, cel puțin 5 zile pe săptămâna. Acest program de sport vă poate scădea valoarea tensiunii arteriale cu 4-9 mmHg unități. Dacă urmați acest program riguros, veți putea observa îmbunătățiri chiar și după o perioadă scurtă de 2-3 săptămâni, mai ales dacă ați avut un stil de viață sedentar mai mult timp. Însă, este indicat să discutați cu medicul înainte de a va hotărî asupra tipului de sport pe care să-l faceți. Unele dintre acestea sunt indicate, in timp ce altele pot agrava situația.
- scăpați de kilogramele în plus. Chiar și o scădere în greutate moderată are un impact semnificativ asupra valorii tensionale. În plus, medicamentele antihipertensive vor avea un efect mai bun după această schimbare. Este important să reduceți grăsimea abdominală atât pentru a normaliza valoarea tensiunii arteriale, cât și pentru a scădea riscul de apariție a diabetului.
- relaxați-vă. Este important să alungați stresul dacă vreți să aveți o tensiune arterială bună.
- odihniți-vă. Lipsa de somn poate crește riscul de apariție a hipertensiunii arteriale. Este indicat să dormiți cel puțin 7-8 ore pe noapte.
Dieta în hipertensiunea arterială este extrem de importantă
Alimentatia trebuie să includă multe fructe și legume, carbohidrați nerafinati, uleiuri vegetale și alimente bogate în Omega-3. Consumul de carne trebuie redus, iar atunci când o faceți, eliminați grăsimea și evitați carnea procesată.
În plus, este recomandat să limitați consumul de sare. Sarea poate avea efecte nedorite intense asupra organismului. Poate duce la apariția hipertensiunii arteriale și, prin urmare, la apariția accidentului vascular cerebral sau a infarctului miocardic.
Alcoolul, fumatul și cofeina trebuie, de asemenea, reduse. În cantități mici, alcoolul poate chiar regla valoarea tensiunii arteriale. Același lucru este valabil și pentru cofeină. O cafea pe zi (fără zahăr și lapte) poate avea efecte benefice asupra inimii. Însă, fumatul trebuie oprit în orice situație, din cauza efectelor adverse multiple asupra organismului.
