Hiperhidroza (hipersudoratia sau hiperdiaforeza) reprezinta o crestere in exces a produsului de secretie al pielii, a transpiratiei.
Transpiratia este un proces fiziologic normal, prin care sunt eliminate prin piele apa in proportie de 99% si 1% substante (sodiu, potasiu, clor, fosfor, magneziu, zinc, substante azotate neproteice) reprezentand deseuri toxice rezultate din procesele metabolice care au loc in corpul uman. Transpiratia este controlata prin mecanisme nervoase si hormonale.
Secretia sudorala este produsul glandelor sudoripare ce se gasesc in stratul profund al pielii. Aceste glande sunt de doua feluri:
Glande ecrine, in numar de 2-5 milioane, distribuite in tot corpul, predominant in palme si talpi, mai numeroase fiind la sexul masculin. Acestea sunt influentate de cresterea temperaturii interne sau externe. Glande apocrine, mai reduse ca numar, sunt localizate axilar, in zona organelor genitale, in jurul anusului si al mamelonului, functia lor debutand cu pubertatea si fiind influentata de hormonii sexuali.
Cauzele „excesului” de transpiratie sunt multiple, in consecinta tratamentul va tine seama de fiecare dintre acesti factori!
Cauze multiple
Hiperhidroza poate aparea ca o reactie de aparare in conditii de expunere a organismului la caldura excesiva, cufundare in apa calda sau efort fizic intens. Poate aparea si in conditii patologice: Boli febrile (cresterea temperaturii corpului peste 37°) insotite si de alte semne si simptome caracteristice, in functie de particularitatile afectiunii. Transpiratii nocturne (TBC pulmonar, bronsite, reumatism, cardiopatii). Dezechilibre neuro-endocrine: menopauza, ca urmare a hiperexcitabilitatii neuro-vegetative (transpiratiile sunt abundente si insotite de valuri de caldura). La tinerii cu tulburari vegetative, mai emotivi, pot aparea transpiratii ale fetei, palmei, plantelor (talpa picioarelor). Transpiratii reci, in criza de angina pectorala, colica renala, biliara, stari nervoase, frica, oboseala, efort intelectual intens, fiind localizate mai ales pe frunte, palme si plante. Aparitia brusca a hiperhidrozei reprezinta un semnal de alarma – putand aparea in infarct miocardic, intoxicatii, hemoragii abundente, rau de mare, coma hipoglicemica la bolnavii diabetici, cresterile bruste ale valorilor tensiunii arteriale. Hiperhidroza cu localizari particulare, de exemplu in rahitism, la copii fiind localizata in regiunea fruntii, a cefei si aripioarele nasului. In hipertiroidie localizarea este pe fata palmara a mainilor si regiunea capului. In boli organice ale sistemului nervos (accident vascular cu hemiplegie; hiperhidroza se intalneste de regula pe partea paralizata). Micozele (ciupercile pielii) sunt asociate cu hiperhidroza si miros neplacut.
Conduita terapeutica
In momentul in care se constata aparitia hiperhidrozei, prezentarea la medicul curant (medicul de familie) este un prim pas. Acesta se va informa asupra debutului, localizarii, factorilor declansatori, duratei, aspectului hiperhidrozei si va efectua un examen clinic general si local.
Se va informa, totodata, asupra istoricului diferitelor afectiuni pe care le poate avea pacientul, indicand eventual si un set de analize curente pentru o evaluare mai precisa. In functie de datele culese, medicul va initia tratamentul sau va indruma pacientul catre un medic specialist (dermatolog, endocrinolog, medicina interna, neurolog, psihiatru).
Cea mai moderna metoda de tratament a hiperhidrozei este injectarea cu toxina botulinica.
Masuri profilactice si de igiena:
mentinerea riguroasa a igienei corporale prin spalare zilnica cu apa si sapun (de preferat cele antibacteriene daca hiperhidroza este insotita de afectiuni micotice) sau sapun cu glicerina, in celelalte cazuri; aplicarea deodorantelor antiperspirante „soft” (fara alcool) in regiunea axilara, utilizarea pudrei de talc sau a unor unguente pe baza de sulfat de zinc, in functie de caz; evitarea oboselii si stresului; purtarea de imbracaminte si incaltaminte lejera, din materiale naturale care asigura o ventilare normala a pielii si nu irita.
Tratamentul fitoterapeutic
Uz intern: sub forma de ceai, infuzie sau decoct o lingurita la o cana de apa (1-2 litri de infuzie pe zi) din urmatoarele plante: salvie, frunze de nuc, frunze si coaja de stejar, frunze de gutui sau de visin; Uz extern: se fac bai si spalaturi cu ceaiuri din aceleasi plante, 2 lingurite la o cana de apa. Pentru transpiratii urat mirositoare la picioare si sub brat este recomandat sa presarati pe zonele respective pulbere de salvie.
Lucia Comanescu
Consultant: Dr. Ioana Costa
Medic specialist medicina de familie
Pe aceeaşi temă mai poţi viziona următorul clip despre HIPERHIDROZA pe canalul TV Online SensoTV, in categoria Sănătate:
