Hepatita autoimuna este o afectiune cronica. Sistemul imun al organismului ataca elementele normale ale ficatului si cauzeaza inflamatie si lezarea ficatului. In mod normal, sistemul imun protejeaza de infectii prin identificarea si distrugerea bacteriilor, virusurilor si altor substante straine potential periculoase.
Hepatita autoimuna este o afectiune severa, ce se poate agrava in timp daca nu este tratata. Hepatita autoimuna se poate duce la ciroza si insuficienta hepatica. Ciroza apare atunci cand tesuturile cicatriceale inlocuiesc tesutul hepatic sanatos si blocheaza fluxul sangvin normal de la nivelul ficatului. Insuficienta hepatica apare atunci cand ficatul nu mai functioneaza corespunzator. Factorii de autoimunitate, ambientali si predispozitia genetica pot duce la aparitia hepatitei autoimune. Aceasta este mai frecventa in randul femeilor de orice varsta sau rasa.
Care sunt semnele si simptomele hepatitei autoimune?
Cele mai frecvente semne si simptome includ:
- Oboseala;
- Dureri articulare;
- Greata;
- Pierderea apetitului;
- Durere sau disconfort la nivelul ficatului;
- Iritatii la nivelul pielii;
- Urina galbena inchisa la culoare;
- Scaune decolorate;
- Icter (colorarea tegumentelor si a mucoaselor in galben).
Aceste simptome ale hepatitei autoimune pot varia de la usoare la severe. Unele persoane le pot resimti ca pe o banala raceala. Iar alte persoane pot sa nu aiba vreun simptom si sa afle ca au aceasta afectiune in urma unei vizite medicale.
Cum este diagnosticata hepatita autoimuna?
Medicul va pune diagnosticul de hepatita autoimuna pe baza simptomelor, a examenului fizic, testelor de sange si a unei biopsii hepatice. Istoricul medical si personal al unei persoane este important pentru diagnostic, deoarece acesta poate evidentia consumul de alcool sau de medicamente ce pot ataca ficatul. Sunt necesare analize de sange complete, deoarece o persoana cu hepatita autoimuna poate avea aceleasi simptome ce apar in alte boli hepatice sau in afectiuni metabolice.
Biopsia hepatica consta in prelevarea de tesut hepatic pentru a fi examinat la microscop pentru eventualele semne de lezare sau boala. Aceasta este utila pentru diagnosticarea hepatitei autoimune si pentru stabilirea prezentei cirozei. De asemenea, biopsia hepatica ofera informatii asupra severitatii lezarii ficatului, esentiale pentru stabilirea tratamentului din hepatita autoimuna.
Care este tratamentul?
Tratamentul pentru hepatita autoimuna include medicamente care opresc sau incetinesc sistemul imun hiperactiv. De asemenea, tratamentul poate include un transplant hepatic. Transplantul hepatic reprezinta interventia chirurgicala prin care ficatul este indepartat si inlocuit cu un ficat sanatos, de la un donator. Acesta presupune internare timp de 1-2 saptamani pentru a vedea daca ficatul functioneaza corespunzator si pentru a observa eventualele sangerari, infectii sau chiar respingerea ficatului de catre organism. Transplantul hepatic pentru hepatita autoimuna este benefic, in cele mai multe cazuri.
Tratamentul da cele mai bune rezultate atunci cand hepatita autoimuna este diagnosticata devreme. Persoanele cu hepatita autoimuna raspund, in general, la tratament, ceea ce face ca boala sa fie controlabila in cele mai multe cazuri. Raspunsul pe termen lung la tratament poate opri agravarea bolii, chiar repara anumite leziuni ale ficatului. Persoanele cu hepatita autoimuna si ciroza sunt la risc de a dezvolta cancer de ficat. Medicul va monitoriza evolutia bolii prin ecografii abdominale efectuate constant. Imaginile obtinute evidentiaza dimensiunile ficatului si prezenta sau absenta tumorilor canceroase.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
