Hemoglobina scăzută se referă la un nivel de hemoglobină mai mic decât cel considerat normal în sânge. Nivelurile scăzute de hemoglobină pot fi un simptom al mai multor afecțiuni, inclusiv diferite tipuri de anemie și cancer.
Hemoglobina este o proteină complexă prezentă în celulele roșii ale sângelui (eritrocite), cu rol esențial în transportul oxigenului și dioxidului de carbon. Respectiv transportul oxigenului de la plămâni la țesuturi și al dioxidului de carbon înapoi la plămâni. Fără hemoglobină funcțională, organismul nu ar putea obține oxigenul necesar pentru a funcționa corect și nu ar putea elimina eficient produsele de deșeuri metabolice.
Hemoglobina scăzută: ce se întâmplă și ce probleme pot apărea
Hemoglobina scăzută poate provoca o serie de probleme de sănătate. În primul rând, hemoglobina scăzută înseamnă că sângele are o capacitate redusă de a transporta oxigenul de la plămâni către țesuturi și organe. Iar aceasta poate duce la hipoxie, o stare în care țesuturile nu primesc suficient oxigen, afectând negativ funcționarea organelor și a sistemelor corporale.
Lipsa de oxigen cauzată de hemoglobina scăzută poate provoca, așadar, oboseală extremă și slăbiciune generală, deoarece mușchii și alte țesuturi nu primesc suficient oxigen pentru a funcționa optim. Persoanele cu hemoglobina scăzută se pot simți epuizate chiar și după activități ușoare. În cazuri mai severe, hemoglobina scăzută poate duce la amețeli sau vertij. De asemenea, lipsa de oxigen poate afecta creierul, ducând la dureri de cap și, în cazuri severe, la confuzie sau dificultăți de concentrare.
Dificultățile de respirație, inclusiv senzația de sufocare sau respirația scurtă, sunt comune în cazul hemoglobinei scăzute, deoarece organismul încearcă să compenseze lipsa de oxigen prin accelerarea respirației. În plus, tot pentru a compensa lipsa de oxigen, inima poate începe să bată mai repede sau cu o intensitate mai mare, ceea ce poate duce la palpitații sau bătăi neregulate ale inimii.
Hemoglobina scăzută are astfel un impact semnificativ asupra stării generale de sănătate și a capacității de a desfășura activitățile zilnice.
Când nivelurile de hemoglobină sunt periculos de scăzute
Când hemoglobina este scăzută, aceasta sugerează că ceva perturbă producția, distrugerea sau pierderea celulelor roșii din sânge. În cele mai multe cazuri, hemoglobina scăzută este un semn de anemie.
Nivelul hemoglobinei care este considerat periculos de scăzut poate varia în funcție de contextul individual și de starea generală de sănătate a unei persoane. Totuși, există anumite valori de referință care sunt utilizate pentru a evalua severitatea situației. De exemplu, pentru majoritatea adulților, valorile normale ale hemoglobinei sunt: de 13.8 – 17.2 g/dL (grame pe decilitru) la bărbați și de 12.1 – 15.1 g/dL la femei.
Hemoglobina scăzută este considerată gravă când ajunge la niveluri sub:
- 10 g/dL – la acest nivel, majoritatea persoanelor vor începe să experimenteze simptome cum ar fi oboseală, slăbiciune, amețeli și dificultăți de respirație.
- 8 g/dL – un nivel de hemoglobină sub 8 g/dL este adesea considerat sever și poate necesita intervenție medicală de urgență, mai ales dacă simptomele sunt pronunțate și pacientul are dificultăți de respirație, dureri în piept sau alte probleme cardiace.
- 6 g/dL sau mai puțin – nivelurile sub 6 g/dL sunt extrem de scăzute și pot reprezenta o urgență medicală. La acest nivel, riscurile de complicații severe, inclusiv insuficiență cardiacă, pot fi semnificative. Este necesară de obicei o evaluare urgentă și tratamente care pot include transfuzii de sânge sau alte intervenții.
Hemoglobina scăzută, cea mai întâlnită cauză: anemia
Hemoglobina scăzută este adesea un semn al unei afecțiuni subiacente, cea mai comună dintre acestea fiind anemia.
Anemia poate avea multiple forme, fiecare cu cauze și caracteristici specifice.
Anemia feriprivă, cea mai frecventă formă de anemie, apare din cauza unui deficit de fier în dietă, absorbție inadecvată a fierului din intestin, sau pierderi cronice de sânge, cum ar fi menstruațiile abundente sau sângerările gastrointestinale. Hemoglobina scăzută în anemia feriprivă se manifestă prin oboseală, slăbiciune, piele palidă, unghii fragile, dificultăți de respirație și amețeli. Tratamentul presupune suplimente de fier și modificări dietetice pentru a include alimente bogate în fier, precum și tratarea cauzei sângerării pentru a corecta hemoglobina scăzută.
Anemia pernicioasă este cauzată de deficiența vitaminei B12, esențială pentru producția de celule roșii sănătoase. Aceasta poate rezulta dintr-o dietă săracă în B12 sau din incapacitatea organismului de a absorbi această vitamină. Adesea se întâmplă din cauza unei afecțiuni autoimune numită gastrită atrofică. Simptomele asociate cu hemoglobina scăzută în anemia pernicioasă includ oboseală, slăbiciune, dureri de cap, dificultăți de concentrare, amorțeală sau furnicături în mâini și picioare și limba roșie și dureroasă. Tratamentul implică suplimente de vitamina B12 și ajustări dietetice pentru a combate hemoglobina scăzută.
Anemia aplastică este o afecțiune rară. În acest caz, măduva osoasă nu produce suficiente celule roșii, celule albe și plachete. Cauzele pot include expunerea la radiații, toxine chimice, anumite medicamente sau infecții virale. Simptomele de hemoglobină scăzută în anemia aplastică includ oboseală severă, infecții frecvente, sângerări sau vânătăi ușoare și dificultăți de respirație. Tratamentul pentru hemoglobina scăzută în această formă de anemie poate include transfuzii de sânge, medicamente pentru stimularea măduvei osoase și transplant de măduvă osoasă.
Anemia hemolitică se referă la distrugerea prematură a celulelor roșii, cauzată de diverse condiții, inclusiv reacții imune, infecții, anumite medicamente sau boli ereditare, cum ar fi sferocitoza ereditară sau anemia falciformă. Hemoglobina scăzută în anemia hemolitică se manifestă prin oboseală, slăbiciune, icter, urină închisă la culoare și splină mărită. Tratamentul poate include medicamente imunosupresoare, schimbarea medicamentelor care cauzează problema, tratamentul infecțiilor și, în cazuri severe, îndepărtarea splinei pentru a corecta hemoglobina scăzută.
Anemia falciformă este o boală ereditară în care celulele roșii au o formă anormală de semilună și se descompun prematur. Aceste celule anormale pot bloca fluxul sangvin, provocând dureri și alte complicații. Hemoglobina scăzută în anemia falciformă se manifestă prin episoade dureroase, oboseală, anemie cronică, infecții frecvente și afectarea organelor. Tratamentul pentru hemoglobina scăzută în anemia falciformă poate include suplimente de acid folic, analgezice pentru durere, antibiotice pentru prevenirea infecțiilor, transfuzii de sânge și tratamente inovatoare, precum terapia genică.
Ce alte afecțiuni poate ascunde hemoglobina scăzută
În afara de anemiei, hemoglobina scăzută poate fi un semn al mai multor afecțiuni și boli. Ea este adesea asociată cu boli cronice și inflamatorii, cum ar fi boala cronică de rinichi și bolile autoimune precum lupusul și artrita reumatoidă.
În cazul bolii cronice de rinichi, rinichii produc eritropoietină, un hormon esențial pentru stimularea producției de celule roșii. Afecțiunile renale cronice pot duce la scăderea acestui hormon, ceea ce se reflectă în hemoglobina scăzută. Bolile autoimune pot provoca inflamație cronică și pot afecta producția de celule roșii, ducând astfel la hemoglobină scăzută.
Infecțiile cronice, cum ar fi tuberculoza și HIV, sunt alte cauze ale hemoglobinei scăzute. Aceste infecții pot suprima măduva osoasă și pot provoca anemie. De asemenea, infecțiile parazitare, cum ar fi malaria, pot distruge celulele roșii din sânge, ceea ce duce la hemoglobină scăzută.
Bolile oncologice, precum leucemia și limfoamele, afectează producția de celule roșii în măduva osoasă. De asemenea, tumorile din tractul gastrointestinal pot provoca sângerări cronice, ducând la pierderi de sânge și anemie, care se manifestă prin hemoglobină scăzută.
Tulburările măduvei osoase, cum ar fi sindromul mielodisplazic și mielofibroza, sunt alte afecțiuni asociate cu hemoglobina scăzută.
Alte afecţiuni
Boala celiacă, o afecțiune autoimună în care glutenul provoacă deteriorarea intestinului subțire, poate duce la malabsorbție și deficiențe nutriționale, rezultând în hemoglobina scăzută. La fel, bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă, pot provoca inflamație cronică a intestinelor, pierderi de sânge și malabsorbție, toate contribuind la hemoglobina scăzută. De asemenea, pierderea de sânge din cauza ulcerului peptic și a hemoroizilor poate duce la hemoglobină scăzută.
Afecțiunile ereditare, cum ar fi sferocitoza ereditară și deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD), pot avea ca efect hemoglobina scăzută. Sferocitoza ereditară este o boală genetică în care celulele roșii au o formă anormală și sunt distruse prematur. Deficitul de G6PD este o afecțiune genetică care duce la distrugerea celulelor roșii în prezența anumitor medicamente, alimente sau infecții, toate acestea contribuind la scăderea nivelului de hemoglobină.
Foto: shutterstock.com
