Hematocrit, valori de referinţă. Cauze valori crescute și scăzute

Termenul de „hematocrit” definește procentul de globule roșii (eritrocite sau hematii) în raport cu volumul sangvin integral. Cu alte cuvinte, procentul volumic ocupat de hematii în volumul total de sânge al unei persoane. Valoarea acestui parametru hematologic este relevantă pentru a infirma sau confirma afecțiuni precum anemia sau policitemia (poliglobulia). Ambele se traduc în esență prin afectarea – în sensul scăderii sau creșterii – numărului de eritrocite. O altă denumire pentru „hematocrit” este raport plasmo-globular sau eritro-plasmatic. Spre exemplu, dacă într-un volum de 100 de mililitri de sânge se găsesc 20 de mililitri de hematii, valoarea este de 20%.

Extrapolând exemplul, dacă o persoană are un număr mai mic de hematii decât în mod normal, va avea și hematocrit scăzut. Iar în cazul patologic în care numărul de hematii crește peste valoarea normală, atunci va avea hematocrit crescut. Clinic, această investigație se utilizează în asociere cu altele, cum ar fi numărul de hematii și concentrația hemoglobinei (hemoleucograma). Astfel, pot fi diagnosticate mult mai precis anumite afecțiuni hematologice (și nu numai), investigația fiind deosebit de utilă și în monitorizarea tratamentului. De asemenea, o persoană care prezintă hematocritul crescut va avea și o rezistență vasculară periferică mai mare, așadar hipertensiune.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Benesio MaxiTonic. Contribuie la revigorarea şi tonifierea organismului şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Conţine o combinaţie unică de 24 de ingrediente active.

Hematocrit – valori în funcție de vârstă

Ca urmare a faptului că există diferențe relativ semnificative între numărul de hematii (globule roșii) la persoanele de sex masculin și feminin, respectiv în funcție de vârstă, și valorile acestui parametru diferă. Totuși, acuratețea unui test hematocrit poate fi influențată de numeroși factori. Din acest motiv, se acceptă abateri de ± 5% (în cazul femeilor) și ± 7% (în cazul bărbaților), față de valorile rezultate în urma investigației de laborator. Valorile considerate normale pentru hematocrit, în funcție de vârstă, sunt următoarele (cu mențiunea că, în general, se acceptă, însă în limite restrânse, valori precum hematocrit_bărbaţi = 45 ±7% și hematocrit_femei = 42 ±5 %):

Valorile testului hematocrit pot să difere semnificativ în funcție de stilul de viață și, evident, în funcție de anumite patologii subiacente. De exemplu, creșteri fiziologice ale hematocritului se observă la persoanele care trăiesc la altitudini ridicate, ca urmare a aclimatizării organismului, la condițiile de hipoxie (creșterea fiziologică a numărului de hematii pentru asigurarea gazelor respiratorii). În sarcină, de asemenea, valoarea testului hematocrit este redusă, ca urmare a unui așa-zis fenomen de „hipervolemie”: creșterea volumului sangvin. Întrucât volumul sangvin va crește rapid, iar numărul de eritrocite crește ușor, valoarea hematocritului va scădea.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Multivitamine şi Minerale Naturalis. Un mix de 17 vitamine şi minerale esenţiale pentru buna funcţionare a organismului.

Hematocrit – posibile cauze ale valorii scăzute

Întrucât testul hematocrit indică raportul dintre numărul de eritrocite și volumul de sânge, este subînțeles că orice scădere a numărului de eritrocite va duce, implicit, și la scăderea valorii. În esență, este vorba despre o relație de directă proporționalitate. Cu cât numărul de hematii scade, cu atât scade și valoarea testului hematocrit. Există mai multe afecțiuni care se pot traduce, de asemenea, și prin hematocrit scăzut. Iar acestea includ:

• Anemiile (feriprivă, talasemia, anemia aplastică, drepanocitoza și altele);
• Saturnismul (intoxicația cu plumb);
• Hemoliza (distrugerea etritrocitelor sangvine, care poate fi observată în anemia hemolitică, în procese hemolitice autoimună);
• Hemoliza pe fondul splenomegaliei (organ implicat în distrugerea și reciclarea hematiilor);
• Trombocitopenia imună (purpura trombocitopenică);
• Hemoragie recente sau cronice (leziuni traumatice, ulcer, hemoragii interne);
• Suprimarea procesului de eritropoieză (leucemie, tratament chimio- și radioterapic, procese mielodisplazice);
• Malnutriție și deficit nutrițional de B₉ (acid folic) și B₁₂ (cobalamină), stări cașectice;
• Insuficiența renală (ușoară, moderată, severă, cu valori mai mici ale testului hematocrit mai ales în rândul bărbaților), nefrite cronice;
• Afecțiuni autoimune: lupus, artrita reumatoidă;
• Sindroame de hiperhidratare: polidipsia, hiperhidratare intravenoasă;
• Anumite tratamente medicamentoase pot duce la hematocrit scăzut (tuberculoză). La fel și inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (medicamente antihipertensive), dar și aspirina, desmopresina (antidiuretic).

Pentru un diagnostic mult mai specific, rezultatele testului hematocrit se corelează și cu valorile privitoare la numărul total de eritrocite, respectiv concentrația hemoglobinei. În sarcină, pentru că masa totală a eritrocitelor crește, însă volumul plasmatic crește și mai mult, rezultă un fel de „anemie relativă”. Aceasta are drept rezultat scăderea concentrației hemoglobinei, a valorii Ht, respectiv a numărului de eritrocite, dar nu are efecte asupra volumului celular mediu (MCV).

Hematocrit – posibile cauze ale valorii crescute

Valori crescute ale hematocritului se găsesc în circumstanțele mai multor patologii. Dintre acestea amintim:

• Policitemia (poliglobulia) vera: organismul produce mai multe globule roșii, motiv pentru care se va găsi un procent volumic mult mai mare, cu eritrocitoză semnificativă.
• Deshidratare (arsuri, polakiurie).
• Aclimatizarea la altitudini înalte, ca urmare a rarefierii oxigenului și necesităților crescute.
• Boli pulmonare obstructive: boala pulmonară obstructivă cronică, embolia pulmonară, dar și bronhopneumopatia obstructivă cronică fac ca inspirul, așadar aportul de oxigen necesar cheltuielilor metabolice, să fie deficitar. Drept urmare, crește numărul de eritrocite, ceea ce va duce la valori crescute ale testului hematocrit. Persoanele cu sindromul de apnee în somn se pot confrunta, de asemenea, cu creșteri patologice ale hematocritului;
• Fumătorii tind să aibă hematocrit crescut, ca urmare a stării de hipoxie (fenomenul implicat este cel de compensare a funcției pulmonare).
• Boli cardiace congenitale (boală cardiacă congenitală cianotică, tetralogia Fallot).
• Boli infecțioase.

Cel mai adesea, creșterea valorii testului hematocrit este secundară deshidratării. În situații de această natură, valoarea tinde să revină la normal la scurt timp după rehidratare. La persoanele cu hematocritul crescut se observă și creșterea vâscozității sângelui. Vâscozitatea sângelui este direct proporțională cu rezistența periferică. Cu alte cuvinte, la cei cu hematocrit crescut, există un risc mare de hipertensiune arterială, ca urmare a rezistenței pe care sângele este nevoit să o învingă în momentul curgerii prin artere. Există și risc ridicat de formare trombilor (cheagurilor de sânge), care pot migra și, ulterior, duce la complicații semnificative.

Persoanele cu hematocritul scăzut deseori acuză stări generalizate de slăbiciune musculară, dar și o oboseală cronică. Mai pot prezenta și probleme respiratorii, precum și bătăi neregulate ale inimii (aritmii). Deseori, au extremitățile reci, dificultăți în a se concentra și ocupa de treburile zilnice (mai ales cele care implică concentrare). Persoanele cu hematocritul crescut au senzația acută de căldură, cu piele înroșită (mai ales la nivelul feței), stări de amețeală, vertij. Uneori pot apărea și probleme de vedere (vedere încețoșată, paroxisme). În multe cazuri, investigațiile de laborator sunt suficiente pentru a confirma sau infirma prezența patologiei hematologice.

Foto: shutterstock.com