Cu toții ne-am confruntat cel puțin o dată cu dureri de stomac (epigastralgii, adică durere în capul pieptului) și ne-am întrebat despre potențialele cauze ale acestora. Una dintre cauzele frecvente ce stau la baza acestor dureri poate fi infecția cu Helicobacter pylori.
Helicobacter pylori este o bacterie gram negativă ce se cantonează la nivel gastric producând o inflamație cronică (pe termen lung) a mucoasei gastrice. Transmiterea acestei bacterii se realizează pe cale fecal-orală (contact cu apă sau alimente contaminate, cu saliva sau materiile fecale ale unei persoane infectate – igienă defectuoasă a mâinilor). Infecția cu Helicobacyter pylori se consideră a fi o boală infecțioasă. Subiecții infectați pot fi asimptomatici sau pot dezvolta diverse simptome, de la simptomatologie ușoară până la cele ce țin de complicațiile provocate de această bacterie.
Cum afectează Helicobacter pylori stomacul și ce implicații are în sfera afecțiunilor gastrice
Infecția cu Helicobacter pylori, deși asimptomatică este important de depistat, întrucât, pe termen lung, poate duce la diverse complicații precum gastrita, ulcerul gastric și duodenal sau chiar cancerul gastric. Helicobacter pylori este o bacterie cu tropism pentru mucoasa gastrică. Această infecție poate determina numeroase complicații prin următoarele mecanisme (toate aceste mecanisme fiind intricate):
- modificarea la nivel gastric a stratului protector de mucus și expunerea acestuia la un pH acid;
- creșterea acidității gastrice prin stimularea secreției de gastrină;
- producția de toxine cu efect direct local;
- perturbarea secreției duodenale de bicarbonat (substanță alcalină), producându-se astfel un dezechilibru în neutralizarea acidității excesive.
Care sunt semnele care ne îndrumă spre testarea pentru Helicobacter pylori?
Există două categorii de subiecți: asimptomatici și simptomatici.
Subiecții asimptomatici sunt cei care nu prezintă niciun fel de simptome, iar depistarea infecției cu Hp este pur și simplu întâmplatoare în urma unor investigații de rutină. De cele mai multe ori infecția este asimptomatică.
Subiecții simptomatici sunt ceicare resimt prezența acestei bacterii prin dureri epigastrice „în capul pieptului“, senzație de greață, sensibilitate în etajul abdominal superior, respirație urât mirositoare (halenă) până la simptomele complicațiilor: sângerări digestive evidențiate prin scaune cu sânge negru, sațietetate precoce, vărsături, pierderea în greutate.
Toate aceste semne și simptome ne pot duce cu gândul la infecția cu Helicobacter pylori.
Care sunt testele prin care se evidențiază infecția cu Hp?
Helicobacter pylori poate fi pus în evidență atât prin metode directe cât și prin metode indirecte.
Metoda directă presupune efectuarea de endoscopie digestivă superioară cu prelevarea unui fragment de mucoasă gastrică. După prelevarea fragmentului, se face testul rapid la urează. Fragmentul prelevat se pune într-un recipient cu o soluție specială. După câteva minute, în funcție de colorație se poate interpreta rezultatul.
Metodele indirecte nu presupun efectuarea endoscopiei. Pentru reliefarea Hp se folosesc alte produse biologice: saliva, sânge, materii fecale, urină, gaze respiratorii.
- testul serologic – se recoltează probele biologice (sânge) pentru evidențierea anticorpilor anti Helicobacter pylori. Prezența acestor anticorpi reprezintă răspunsul organismului la infecția cu Hp și implicit un rezultat pozitiv.
- testul din materiile fecale – antigenul fecal Helicobacter pylori (constituent proteic al bacteriei). Prezența acestuia în materiile fecale indică un rezultat pozitiv.
- teste din salivă sau urină – evidențierea anticorpilor anti Hp în urină și salivă. Deşi se pot folosi sunt improprii pentru diagnostic întrucât nivelul anticorpilor este scăzut la nivelul acestor lichide biologice.
- testul respirator cu uree marcată – are costuri mai ridicate și se folosește mai rar. În plus, este contraindicat la copii și gravide.
- teste moleculare (PCR) – identifică ADN-ul bacterian. Se recoltează probe din salivă sau materii fecale. Are costuri mai ridicate și se folosește în cazul eșecurilor terapeutice pentru identificarea unor tulpini rezistente la anumite clase de antibiotice.
Legătura dintre gastrită şi Helicobacter pylori
Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori?
Eradicarea infecției cu Hp implică mai multe scheme de tratament ce presupun antibioterapie și inhibitori de pompă de protoni. De reținut faptul că la o lună de la terminarea tratamentului trebuie realizată retestarea pentru verificarea eficacității terapiei. Cea mai eficientă și la îndemână metodă pentru verificarea eradicării este reprezentată de antigenul fecal Hp.
Testul serologic nu se recomandă pentru verificarea eradicării infecției întrucât Ac anti Hp pot persista timp îndelungat în sânge.
Concluzii:
- Hp este o bacterie cu tropism pentru mucoasa gastrică.
- Infecția poate fi asimptomatică sau simptomatică.
- Persistența infecției Hp pe termen lung se poate solda cu gastrită, ulcer gastric sau duodenal și în cazuri mai rare chiar cu cancer gastric (Hp are potențial oncogen).
- Gold standardul pentru depistarea infecției este reprezentat de testul respirator cu uree marcată, însă nu se folosește la scară largă fiind limitat de costurile ridicate și disponibilitatea scăzută în centrele de diagnostic.
- Testul serologic întră în pachetul de rutină din serviciile de gastroenterologie și de obicei depistează subiecții asimptomatici.
- La subiecții simptomatici se recomandă efectuarea testului antigen fecal HP sau testul rapid la urează dacă este necesară și efectuarea unei endoscopii.
- Tratamentul include antibioterapie specifică și inhibitori de pompa de protoni.
- Cea mai eficientă și la îndemână metodă pentru verificarea eradicării este reprezentată de antigenul fecal Hp.
- Testul serologic nu se recomandă pentru verificarea eradicării infecției întrucât Ac anti pot persista timp îndelungat în sânge.
