Guta, considerata in trecut boala celor bogati, prin excesul de carne de vanat bogata in purine, este o tulburare congenitala a metabolismului purinelor, in care se acumuleaza niveluri serice anormale de acid uric. Apare cel mai frevent dupa varsta de 35 de ani si afecteaza in special articulatiile (artrita cronica).
Guta evolueaza in pusee a caror aparitie poate fi legata de mese copioase, abuz de alcool si exercitii fizice. De asemenea, guta este frecvent asociata obezitatii.
Regimul alimentar pentru guta trebuie sa aiba un continut redus caloric
Dieta recomandata in guta este una cu un continut caloric redus, cantitate scazuta de proteine (hipoprotidic) si lipide (hipolipidic), normoglucidic, hiposodat (reducerea cantitatii de sare), bogat in lichide si alcalinizat. Aportul crescut de lichide (3 litri/zi) este indicat pentru ajustarea excretiei (eliminarii) de acid uric si reducerea formarii de calculi. Cantitatea de lipide (grasimi) trebuie redusa, deoarece acestea inhiba excretia uratilor, care este, in schimb, stimulata de carbohidrati. De aici vine si recomandarea unei diete normoglucidice. Alcoolul creste productia de acid uric. Din acest motiv, evitati consumul acestuia.
In regimul alimentar pentru guta sunt recomandate 600-1 000 mg de purine pe zi
Va vom prezenta un tabel in care se vor regasi principalele grupe de alimente si continutul lor in purine.
Dieta tipica recomandata in guta contine intre 600 si 1 000 mg de purine zilnic. In cazurile de guta severa sau avansata, aportul purinelor din dieta este restrans la 100-150 mg, crescut in carbohidrati (50-55% din necesarul caloric zilnic), redus in lipide (30% din necesarul caloric zilnic), iar aportul de colesterol, de dorit, sub 300 mg/zi.
In regimul pentru guta sunt indicate 4-5 mese pe zi, iar in puseul acut (primele 48 ore), regimul va fi compus din: orez, paste fainoase, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara grasimi (legume fierte si fructe).
Tratamentul medicamentos insoteste tratamentul igieno-dietetic, oferind pacientului o libertate mai mare si o diversitate in ceea ce priveste regimul alimentar zilnic. Trebuie spus ca nevoia unei restrictii rigide a purinelor a fost, in zilele noastre, in mare parte, eliminata.
Continutul alimentelor in purine:
|
Grupa 1. Continut crescut de purine (100-1 000 mg purine/100 g aliment) |
Grupa 2. Continut moderat de purine (9 – 100 mg purine/100 g aliment) |
Grupa 3. Continut neglijabil de purine |
|
– Icre, sardine, hering; – Inima, rinichi (viscere); – Drojdie (bere, panificatie); – Hamsii, creier, scrumbie; – Concentrate de carne, carne de gasca, potarniche. |
– Carne si peste (exceptand cele enumerate in prima grupa); – Legume: sparanghel, fasole uscata, linte, ciuperci, spanac, mazare uscata; – Pasari domestice; – Moluste. |
– Paine, unt sau margarina, placinta si prajituri; – Bauturi racoritoare carbogazoase; – Cereale si produse din cereale; – Branza, ciocolata, cafea, condimente; – Paine de porumb, fructe, desert de gelatina, inghetata; – Plante medicinale; – Lapte, macaroane, taietei, budinca; – Nuci, ulei, masline, muraturi; – Smantana, crema de ou, oua, grasimi, popcorn; – Orez, sare, zahar, ceai, legume, otet, faina alba. |
Alimentele din grupa 1: trebuie eliminate din dieta pacientului cu guta (stadiu acut si remisiune);
Alimentele din grupa 2: se recomanda o portie de carne, peste sau o portie (1/2 cana) de legume din aceasta grupa. Este permisa zilnic in timpul remisiunii;
Alimentele din grupa 3: se pot consuma zilnic.
Dr. Venera Vartosu,
Medic recuperare medicala,
Consultant nutritie
