Obiceiurile alimentare nesănătoase îi pot face pe oameni să fie mai puţin dispuşi să ofere o mână de ajutor la locul de muncă. Mai mult decât atât, gustările nocturne pot favoriza apariţia emoţiilor negative. Concluzia le aparţine cercetătorilor americani de la North Carolina State University.
Studiul a cuprins un eşantion de 97 de subiecţi, angajaţi cu normă întreagă în SUA. Aceştia au răspuns, de trei ori pe zi, la o serie de întrebări, timp de 10 zile lucrătoare. Înainte de a-şi începe activitatea la locul de muncă, participanţii la studiu au răspuns la întrebări legate de bunăstarea lor fizică și emoțională. La sfârşitul programului, ei au răspuns la întrebări despre activităţile pe care le-au desfăşurat la serviciu. Seara, înainte de culcare, participanții au răspuns la întrebări despre comportamentul lor de a mânca și de a bea după muncă.
Efectele adverse ale obiceurilor alimentare nesănătoase
Cercetătorii au descoperit că atunci când subiecţii manifestau comportamente alimentare nesănătoase, erau mai predispuși să raporteze, în dimineața următoare, anumite simptome fizice, precum diaree, dureri de cap sau de stomac. De asemenea, aceştia au fost mai predispuși să raporteze emoţii negative precum ruşine sau vinovăţie cu privire la alegerile alimentare. Aceste manifestări au fost, la rândul lor, legate de modul în care participanţii la studiu s-au comportat, la muncă, pe tot parcursul zilei. Mai exact, subiecţii au fost mai predispuşi decât în mod obişnuit să raporteze scăderi ale comportamentului de ajutorare şi creşteri ale comportamentului de retragere.
Comportamentul de ajutorare la locul de muncă presupune asistarea unui coleg în cadrul unei sarcini care nu ţine de responsabilitatea celui care îşi oferă ajutorul. Comportamentul de retragere se referă la evitarea situațiilor legate de muncă, chiar dacă un individ se află în timpul programului de lucru.
Cercetătorii au mai descoperit că persoanele stabile din punct de vedere emoţional au suferit mai puţine efecte adverse din cauza obiceiurilor alimentare nesănătoase. Nu doar că au fost mai puţin predispuse la simptome fizice şi emoţionale, ci şi comportamentele lor la locul de muncă au fost, de asemenea, mai puțin probabil să se schimbe chiar și atunci când au raportat astfel de manifestări.
În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă au considerat ca parte din obiceiurile alimentare nesănătoase, situaţiile în care participanţii au consumat prea multă mâncare de tip junk food, au mâncat şi/sau băut prea mult sau au consumat gustări seara, la ore târzii.
