Gripa este o boală virală contagioasă, care se transmite cu ușurință de la o persoană la alta, mai ales prin intermediul picăturilor microscopice eliminate în timpul vorbitului sau respirației. Dat fiind faptul că agentul patogen se localizează la nivelul tractului respirator și inferior, acte cum sunt tusea și strănutul reprezintă modalități de contaminare a suprafețelor și altor persoane. În mod obișnuit, gripa are caracter sezonier, iar epidemii tind să apară toamna și iarna, îndeosebi în zona temperată, afectând atât adulții, cât și copiii. Este important de știut că, deși gripa este considerată o infecție relativ ușoară, este o frecventă cauză de deces în rândul vârstnicilor.
Se cunosc patru tipuri de virusuri gripale, notate A, B, C și D. Gripa sezonieră este cauzată mai ales de tipurile A și B, motiv pentru care există și antivirale specifice, care țintesc exact virusul implicat în etiologia bolii. Gripa de tip A are mai multe subtipuri, în funcție de combinațiile de structură ale agentului patogen (hemaglutinina și proteinele neuraminidaze, aflate pe suprafața virusului). Virusurile gripale A sunt caracterizate prin tipurile H și N, cum ar fi H1N1 și H3N2. Virusurile gripale B sunt clasificate, de asemenea, în linii și tulpini. Cele identificate în ultima perioadă în epidemia sezonieră de toamnă și iarnă sunt gripa B/Yamagata și gripa B/Victoria.
Gripa – simptome obișnuite
Gripa necomplicată se caracterizează printr-un tablou simptomatologic relativ ușor de clasificat și tradus. Este vorba despre un debut brusc al semnelor și simptomelor constituționale, frecvent la 5-7 zile din momentul infecției. Acestea includ manifestări respiratorii ale căilor superioare:
- febră (începând de la 39°C și ajungând chiar și la 41°C, ceea ce ridică urgență medicală);
- frisoane;
- mialgie (dureri musculare);
- cefalee;
- stare generalizată de rău și astenie;
- lipsa poftei de mâncare;
- tuse neproductivă și durere în gât;
- rinită;
- înroșirea ochilor.
Există și persoane care, deși sunt infectate cu Influenza, nu manifestă febră: în special vârstnicii și persoanele imunodepresive. Acest lucru se datorează faptului că febra reprezintă un răspuns al sistemului imunitar, care își pregătește arsenalul defensiv pentru a lupta împotriva infecției. Este cunoscut faptul că, odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar devine din ce în ce mai deficitar, iar răspunsul imun este mult redus. Cu alte cuvinte, febra este un fel de „semnal” prin care sistemul imunitar anunță faptul că în organism există un proces infecțios activ, care necesită recrutarea celulelor specializate în imunitatea înnăscută sau, în funcție de caz, dobândită.
Semnele și simptomele necomplicate asociate cu gripa dispar, de obicei, după 3-7 zile în cazul persoanelor sănătoase care urmează tratament. Totuși, tusea și starea generalizată de astenie și rău pot persista chiar mai mult de 2 săptămâni, în special la persoanele în vârstă și la persoanele cu comorbidități (diabet, boală pulmonară cronică). De asemenea, multe persoane cu gripă pot acuza și o stare de amețeală, care apare de obicei înaintea instalării simptomelor constituționale.
Gripa – simptome atipice
Deși de cele mai multe ori se manifestă prin simptome tipice respiratorii, gripa are potențialul de a presupune și o serie de simptome mai puțin cunoscute. Acestea apar inclusiv la persoanele în vârstă, instituționalizate sau spitalizate, pacienții imunodepresivi și copii. Așadar, este vorba despre acele categorii care prezintă un risc pronunțat de a dezvolta complicații asociate infecției cu Influenza. La o persoană sănătoasă, cu sistem imunitar integru, organismul reacționează prin limitarea simptomelor și prin reducerea intensității acestora. În cazul în care sistemul imunitar nu funcționează corespunzător, simptomele se pot extinde și prezenta sub formă atipică.
De exemplu, anumite simptome asociate cu gripa la copii mici pot include:
- greață;
- vărsături;
- diaree;
- convulsii;
- deshidratare;
- respirație îngreunată;
- paloare a pielii și buzelor.
Acestea sunt în asociere cu simptomele constituționale respiratorii care descriu gripa, având și potențialul de a le precede. În rândul persoanelor în vârstă și cu imunitate deficitară, se observă o exacerbare a simptomelor obișnuite, care devin mult mai severe. De asemenea, riscul ca gripa să provoace complicații (atât în timpul infecției, cât și ulterioare) este mult crescut. Simptomele atipice asociate cu gripa la persoanele în vârstă includ:
- dificultăți respiratorii;
- tahicardie (accelerarea bătăilor inimii);
- hipotensiune arterială;
- stare de amețeală și confuzie;
- vomă;
- dureri abdominale și letargie.
Acestea pot fi îndeajuns de violente încât să necesite ventilație mecanică și spitalizare. Totuși, s-a observat că gripa tinde să fie mult mai ușoară în rândul persoanelor în vârstă vaccinate. Mai mult decât atât, vaccinarea reduce semnificativ riscul de complicații ale infecției cu Influenza. Specialiștii consideră că vaccinarea are rolul de a preveni îndeosebi apariția complicațiilor, mai mult decât a reduce riscul de infecție cu agentul viral. Este de menționat și faptul că infecția cu Influenza are și potențialul de a fi asimptomatică. Cu toate acestea, persoana infectată poate să transmită în continuare agentul patogen, chiar și în lipsa simptomelor respiratorii.
Gripa – categorii de risc și complicații asociate
Infecția virală poate duce la complicații atât în rândul categoriilor de risc, cât și la persoane cu imunitate normală, dar care suferă de afecțiuni subiacente. O persoană prezintă riscuri mai mari de infecție și de a dezvolta complicații dacă:
- suferă de astm, boală pulmonară obstructivă cronică sau alte afecțiuni pulmonare cronice;
- suferă de afecțiuni renale, hepatice, neurologice sau cardiovasculare;
- suferă de diabet;
- suferă de cancer, SIDA;
- urmează o terapie cu medicamente imunosupresoare;
- suferă de anemie;
- are un IMC (indice de masă corporală) mai mare de 40 (obezitate);
- se încadrează în categoria de vârstă sub 5 ani sau peste 65 de ani;
- este însărcinată;
- suferă de tulburări metabolice;
- urmează un tratament pe bază de aspirină;
- este instituționalizată (spital, centre de îngrijire pentru bătrâni).
Persoanele cu risc ar trebui să adopte strategii eficiente pentru a preveni infecția cu Influenza. În această privință, vaccinarea reprezintă principala metodă de prevenție. Igiena adecvată, însă și purtarea măștii de protecție în perioada sezonieră, pot contribui reducerea riscului de infecție. Principalele complicații asociate gripei sunt următoarele:
- La copii: otită medie, complicații respiratorie (crupa, bronșiolita, traheita), afectarea inimii (miocardită și pericardită), afectarea musculo-scheletică (miozită severă) și neurologică (s-au documentat cazuri de encefalopatie, encefalită, mielită transversală sau encefalomielită acută diseminată);
- Sindromul Reye (asociat cu gripa provocată de virusul B);
- La adulți: deshidratare severă, exacerbarea afecțiunilor subiacente (insuficiență cardiacă și infarct miocardic, accident vascular cerebral), diabet, boală pulmonară obstructivă cronică, astm, pneumonie virală primară, pneumonie bacteriană secundară (frecvent cu bacterii cum sunt Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus);
- Insuficiență respiratorie, sindromul de detresă respiratorie, șoc septic și insuficiență multi-organică;
- Infecția cu Neisseria meningitidis care poate duce la meningită poate urma infecției gripale;
- Miozită (la copii și adulți);
- Miocardită (la copii și adulți).
În cazurile cele mai grave, gripa poate duce la decesul unei persoane, în special pe fondul unui sistem imunitar deficitar și a comorbidităților asociate. Strategiile de prevenție a infecției sunt esențiale pentru a evita scenariile nedorite, iar vaccinarea reprezintă primul pas spre asigurarea unui arsenal defensiv eficient împotriva infecției virale și complicațiilor asociate.
