Gripa de tip B este o infecție a căilor respiratorii superioară cauzată de virusul Influenza de tip B, unul dintre cele patru tipuri principale de virusuri gripale (A, B, C și D). Spre deosebire, de exemplu, de gripa de tip A, care poate provoca pandemii globale și infectează atât oamenii, cât și anumite specii de animale, gripa de tip B este limitată la oameni. Deși acestă formă de gripă nu are potențial pandemic la fel de ridicat ca gripa de tip A, ea poate provoca focare sezoniere extinse, mai ales în rândul copiilor și tinerilor adulți. Virusul gripal de tip B este parte a familiei Orthomyxoviridae și este mai stabil genetic decât cel de tip A, adică suferă foarte rar mutații.
Cu toate acestea, infecțiile cauzate de Influenza de tip B pot fi la fel de severe ca cele provocate de Influenza de tip A, în special dacă vorbim despre gripă de tip B la copii, persoane în vârstă, persoane cu afecțiuni respiratorii subiacente. Gripa este predominant sezonieră, cu o incidență mai mare în lunile de iarnă și la începutul primăverii. Întrucât agentul infecțios se transmite în special prin picături respiratorii (picături Flügge), gripa este contagioasă, motiv pentru care se transmite ușor în colectivități – grădinițe, școli, centre de îngrijire, spitale – prin vorbire, strănut și tuse. Gripa tip C se prezintă cu simptome mai puțin severe și este relativ mai rară decât restul.
Gripa de tip B – cauze și factori de risc
Gripa de tip B este cauzată de infecția cu virusul Influenza de tip B. Virusurile gripale de tip B care au circulat în ultimele sezoane aparțin uneia dintre cele două linii, anume B/Yagamata sau B/Victoria. Virusul infectează tractul respirator superior și traheea, ducând la inflamație. Chiar dacă mai rar, se poate ajunge și la infecția tractului respirator inferior, cu potențiale complicații. Există mai mulți factori care predispun o persoană spre infecția virală și gripa de tip B:
- sistemul imunitar slăbit: din cauza vârstei (bătrâni și copii mici), afecțiuni medicale (bolile cronice pulmonare, HIV, cancer, diabet), tratament cronic cu corticosteroizi, sarcina. Aceste persoane au un risc mai mare de a dezvolta gripă de tip B, simptome mai severe și potențiale complicații;
- lipsa vaccinării: vaccinarea antigripală anuală este cea mai eficientă metodă prin care poate fi prevenită infecția cu Influenza. Persoanele care nu se vaccinează în sezonul gripal au cel mai mare risc de a contracta virusul;
- proximitatea cu persoane infectate: gripa de tip B se răspândește rapid în comunități în care există densitate crescută de oameni, cum ar fi școli, locuri de muncă, spitale, aziluri;
- persoanele cu boli cronice, cum ar fi astm, boli cardiovasculare, boli pulmonare, sunt mult mai vulnerabile atât să contracteze virusul, cât și să aibă simptome mai severe de gripă.
Obiceiurile nesănătoase, cum ar fi alimentația necorespunzătoare, sedentarismul, fumatul, însă și stresul cronic, pot slăbi sistemul imunitar și crește susceptibilitatea la infecții virale, inclusiv la gripa de tip B.
Gripa de tip B – simptome și manifestări
Simptomele gripei de tip B sunt similare cu cele ale gripei de tip A, fiind reunite sub denumirea de „sindromul viral” – o combinație între sisteme respiratorii și sistemice. În general, semnele infecției apar la 1-4 zile după expunerea la virus. În ceea ce privește cât durează gripa la adulți, simptomele pot dura între 5-7 zile, deși în unele cazuri recuperarea completă poate dura relativ mai mult. Cele mai comune simptome pe care persoanele cu gripă de tip B le prezintă sunt:
- febra: unul dintre primele simptome ale gripei, care poate varia de la ușor crescută (38°C), până la febră de grad înalt (40°C). De obicei, adulții fac febră mai ușoară decât copiii;
- tusea, care poate fi uscată sau productivă, adesea persistentă, chiar și după dispariția altor simptome;
- dureri de cap, în special în zona frunții și a ochilor, asociate cu sensibilitate la lumină;
- dureri musculare, în special în zona spatelui, la nivelul brațelor și picioarelor;
- stare generalizată de rău și oboseală;
- lipsa poftei de mâncare;
- dureri în gât;
- congestie nazală;
- gripa de tip B la copii poate duce și la simptome gastrointestinale, cum ar fi vărsături sau diaree.
De obicei, gripa de tip B este autolimitată, adică se rezolvă de la sine și necesită doar tratament simptomatologic. Totuși, trebuie avut în vedere că încă se asociază cu un grad foarte crescut de morbiditate și mortalitate. Persoanele cu gripă de tip B ar trebui să evite contactul social. Rata de mortalitate este mai mare la persoanele cu boli pulmonare preexistente și diabet. În general, gripa de tip B poate limita serios calitatea vieții timp de 1-2 săptămâni, în fiecare sezon gripal.
Tratament gripă de tip B
Schema de tratament pentru gripa de tip B vizează, în primul rând, ameliorarea simptomelor și în cazuri foarte rare – mai ales la persoanele cu risc ridicat de complicații – poate fi necesar un tratament antiviral. Medicația nu este întotdeauna esențială, deoarece organismul luptă natural, prin acțiunea sistemului imunitar, asupra virusului. Anumite măsuri, în schimb, pot fi deosebit de benefice în ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.
Tratament simptomatic pentru gripa de tip B
- odihnă;
- hidratare (consumul de apă, ceaiuri calde și supe clare, pentru a preveni deshidratarea, mai ales în contextul stărilor febrile și transpirației excesive);
- analgezice și antipiretice: pentru a reduce febra și ameliora durerile de cap și musculare;
- siropurile de tuse: în funcție de tipul de tuse (uscată sau productivă – de obicei, tusea care se prezintă cu expectorație este semnul unei infecții bacteriene, nu virale), pentru reducerea disconfortului asociat.
Tratament antiviral pentru gripa de tip B
Tratamentul gripei la adulți care prezintă factori de risc (vârstă înaintată, boli pulmonare, diabet sau boli cardiovasculare), copii și femei însărcinate, poate include și antivirale. Antiviralele, nu antibioticele, sunt medicamentele utilizate în cadrul infecțiilor virale – cum este gripa de tip B. Oseltamivirul și zanamivirul sunt principalele medicamente antivirale administrate. Totuși, ele au eficiență maximă în reducerea duratei simptomelor și prevenirea complicațiilor doar atunci când se administrează în primele 48 de ore de la debutul simptomelor de gripă de tip B.
Tratament antibiotic în caz de gripă de tip B
Este foarte important de menționat că antibioticele NU sunt eficiente împotriva virusurilor, deci nu se recomandă drept tratament de primă linie. Totuși, acestea pot fi prescrise dacă se confirmă o infecție bacteriană secundară – cum ar fi pneumonia sau infecția sinusurilor. În egală măsură, nu se recomandă administrarea preventivă a acestora dacă nu se suspectează infecția bacteriană.
Gripa de tip B – sfaturi pentru prevenție
Principala și cea mai eficientă modalitate prin care se poate preveni gripa de tip B, însă și alte forme de gripă, o reprezintă vaccinarea antigripală. Măsurile suplimentare care pot fi adoptate pentru a preveni gripa de tip B au eficiență mult mai limitată, dar contribuie la reducerea acestui risc.
Vaccinare antigripală
Vaccinarea antigripală anuală reprezintă cea mai eficientă și accesibilă modalitate de a preveni gripa de tip B. Vaccinul este formulat pentru a conferi protecție împotriva tulpinilor virale care circulă în sezonul respectiv, inclusiv Influenza de tip B. Chiar dacă vaccinarea este recomandată oricui, ar trebui avută în vedere în special de către categoriile vulnerabile:
- persoane în vârstă (cu vârsta de peste 65 de ani);
- copiii mici (cu vârsta de peste 6 luni);
- femei însărcinate;
- persoane cu boli cronice (diabet, HIV, boli pulmonare, afecțiuni cardiace);
- cadre medicale sau persoane care lucrează în medii aglomerate.
Igiena și comportamentul preventiv
- spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, dezinfectant pe bază de alcool;
- evitarea contactului cu persoane bolnave sau care prezintă simptome de gripă de tip B;
- purtarea măștii în sezonul gripal, în special în spațiile cu flux mare de persoane. Masca este necesar să acopere atât nasul, cât și gura.
foto: shutterstock.com
