Grăsimea poate pătrunde în pereții căilor respiratorii și le poate modifica structura, ceea ce poate fi cauza apariției respiraţiei șuierătoare, a astmului sau ambelor.
Cercetătorii australieni sugerează că depozitele de grăsime ar putea avea efecte similare plăcilor de aterom, care pot înfunda vasele și pot provoca evenimente cardiace. Cercetătorii au examinat probe postmortem de plămâni de la 52 de persoane. Dintre aceștia, 16 au murit din cauza astmului; 21 au avut astm, dar au murit din alte cauze; iar 15 nu au avut astm deloc.
Oamenii de știință au introdus coloranți în țesutul pulmonar și au examinat structurile a 1.373 de căi respiratorii, apoi au corelat țesutul gras cu indicele de masă corporală (IMC) al fiecărui individ.
