Inflamatie a limbii. O glosita se traduce printr-o modificare a aspectului si culorii limbii, care devine rosie si dureroasa, si printr-o atrofiere a papilelor. Afectiunea poate fi acuta sau cronica.
Glositele acute – pot fi generalizate pe toata limba (scarlatina, intoxicatie medicamentoasa) sau localizata (ranire din cauza unui dinte sau unei proteze, arsura).
Glositele cronice – pot fi un semn de anemie prin carenta in vitaminele grupei B (boala lui Biermer), in fier (anemie feripriva) sau in zinc, unul din semnele unei uscaciuni bucale in cadrul sindromului lui Gougerot-Sjogren sau al sifilisului tertiar (al treilea stadiu de evolutie al acestuia); acestea sunt atunci generalizate. Formele localizate cuprind mici eroziuni suprainfectate de sifilis secundar si doua afectiuni deosebite de origine necunoscuta:
– glosita exfoliativa, care se caracterizeaza prin aparitia unor placi rosii a caror forma variaza de la o zi la alta;
– glosita losangica mediana, care se traduce printr-o placa rosie de distributie mai mult sau mai putin simetrica.
Tratament – Este cel al bolii in cauza daca ea este cunoscuta. O buna igiena dentara si spalaturi ale gurii sunt recomandate. Glosita exfoliativa marginata nu are un tratament specific; glosita losangica mediana este tratata prin clatiri ale gurii cu antiseptice si cu vitamina PP.
