Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice. Gastrita poate fi acută și cronică. Gastrita acută este inflamația acută, reversibilă, a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrică este tumefiată prin edem și congestie, iar la nivelul suprafeței mucoasei apar eroziuni hemoragice și chiar ulcere acute. Ulcerul acut se vindecă rapid, nu are tendința de a recidiva și nu trebuie confundat cu ulcerul cronic.
Clinic, gastrita acută poate fi mută, fără nicio manifestare, dar cu leziuni endoscopice chiar severe, prezente. Ea se poate manifesta prin hemoragie digestivă superioară fără durere sau, dimpotrivă, se poate manifesta prin durere, greață și vărsături.
Gastrita acută – care sunt cauzele
Consumul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): gastropatia la AINS se manifestă prin hemoragie digestivă, adesea fără durere. Efectul lor asupra stomacului se exercită și în cazul în care ele se administrează pe altă cale decât cea orală (ex: ca supozitoare). Aspirina are însă și un efect lezional local, care este prezent la administrarea orală. Riscul la aspirina începe în primele 72 ore și se declanșează de la o singură doză, chiar mică (ex. 325 mg). Recent, au fost comercializate AINS care nu au (sau au foarte redus) efect agresiv asupra mucoasei gastrice.
Consumul de alcool: gastrita acută alcoolică se manifestă prin durere epigastrică, greață, vomă, hemoragie digestivă, care apar după prânzuri abundente însoțite de consum important de alcool. Tratamentul pentru gastrita acută alcoolică presupune 48-72 ore de dietă de protecție (ceai, pâine, brânză), mucoasa gastrică având o capacitate excepțională de refacere: în două zile mucoasa lezată a stomacului este „ca și nouă.”
Gastrita acută de stres „hemoragică” apare la persoanele grav bolnave ce au diverse afecțiuni: infecție gravă, insuficiență respiratorie, hepatică, renală, traumatisme, arsuri, hematom subdural. Apar hemoragii digestive grave, iar în cazurile extreme poate duce la deces.
Alte gastrite acute: prin reflux duodenogastric, după ingestie de acizi sau baze, după iradiere, prin infecție cu Helicobacter Pylori (gastrită acută epidemică), prin infecție cu alți microbi (gastrită flegmonoasa), gastrită virală (Herpes simplex, citomegalovirus, Rotavirus). Uneori nu se poate depista nicio cauză (ex: gastrită enteropatica).
Gastrita cronică nu se vindecă
Gastrita cronică presupune o inflamație cronică cu limfocite și plasmocite a mucoasei gastrice care tinde să se atrofieze. Gastrita cronică nu se vindecă, persistă toată viață. Prin apariția zonelor de metaplazie intestinală, care pot genera adenocarcinom, gastrita cronică reprezintă un precursor al cancerului gastric.
Gastrită cronică se împarte în: gastrită de tip A (afectează corpul și fundul gastric); gastrită de tip B (afectează antrul) și pangastrita, care rezultă din extensia gastritei antrale la întregul stomac.
Gastrită de tip A are o patogenie imună și apare pe un teren cu predispoziție genetică. Secreția de acid clorhidric dispare și se constituie o anemie gravă (anemia megaloblastica, anemia Biermer) care trebuie tratată toată viața cu vitamina B12. Gastrita cronică de tip A are un risc crescut pentru cancer gastric. Se poate însoți de alte boli autoimune: tiroidită, hepatită autoimună, diabet.
Gastrita de tip B (antrala) se datorează în cel puțin 80% din cazuri infecției stomacului cu Helicobacter Pylori. Rareori se datorează refluxului de bilă in stomac (când a fost numită și gastrită de tip C). Este mai frecventă după 50 de ani și prezența ei crește odată cu vârsta.
Gastrita cronică se manifestă prin anemie și uneori dispepsie. Diagnosticul necesită endoscopie digestivă și examenul bioptic al mucoasei gastrice. Examenul radiologic nu poate afirma diagnosticul de gastrită cronică.
Tratamentul pentru gastrită cronică: eradicarea Helicobacter Pylori cu antibiotice adecvate, tratamentul anemiei cu vitamina B 12 și fier, când se asociază deficitul de fier.
Prof. Dr. Dan Olteanu,
Medic primar
medicina interna si gastroenterologie,
Centrul Medical Medsana Bucuresti,
Telefon: 021/408.78.00.
