Afectiunile aparatului digestiv sunt numeroase, dificil de diagnosticat cu precizie si foarte greu de tratat. Chiar daca, de cele mai multe ori, ele au un prognostic bun si sunt conditii banale, fara riscuri asociate deosebite, pacientii le resimt ca fiind cel putin inconfortabile. In plus, cele mai multe au, printre factorii etiologici, si stresul, care este greu de controlat.
Vi s-a intamplat ca in preajma unor evenimente importante, de exemplu un examen sau un interviu, sa aveti simptome diareice, greata sau dureri abdominale? Daca da, atunci este vorba de colita. Si gastrita hiperacida infloreste tot pe fondul stresului continuu in care traim. Desigur, medicul gastroenterolog va incerca intai sa se convinga daca nu se pune problema unei afectiuni de fond serioase care sa motiveze simptomele de mai sus. In cele ce urmeaza ne vom referi la doua dintre cele mai frecvente tulburari digestive: gastrita si colita.
Pe langa stres, alimentatia necorespunzatoare, mesele luate la ore nepotrivite si pe fuga, fara a mesteca bine alimentele, cantitatile dezechilibrate de produse ingerate (o data foarte putin, alta data exagerat), insuficienta unor nutrienti esentiali pentru sanatatea tubului digestiv, toate duc la probleme care afecteaza si sistemul digestiv.
Gastrita se poate remite sau ameliora in timp
Este inflamatia mucoasei gastrice si poate fi provocata de multi agenti agresivi, cel mai frecvent fiind determinata de infectia cu aceeasi bacterie care cauzeaza ulcerul: Helicobacter pylori. Diferite alte infectii cu bacterii, virusuri sau paraziti, bolile autoimune, folosirea repetata a antiinflamatoarelor nesteroidiene, prezenta refluxului biliar reprezinta cateva dintre celelalte cauze ale gastritei. Si consumul cronic de alcool poate determina aparitia gastritei. Aceasta poate avea o evolutie acuta sau cronica, dar, de regula, se remite sau se amelioreaza in timp.
Arsurile, durerile abdominale si greata, printre simptomele gastritei
Simptomele obisnuite de gastrita sunt: dispepsia, arsurile, durerile abdominale, sughitul, lipsa apetitului, greata, starile de voma, scaunele de culoare inchisa. Diagnosticul de certitudine se stabileste prin endoscopie. Profilaxia gastritei include modificari ale stilului de viata, cum ar fi evitarea alcoolului, fumatului, cafelei si administrarea antiinflamatoarelor sau a altor medicamente. Stresul trebuie redus prin diferite tehnici (yoga si tehnicile de meditatie fiind printre cele mai utile).
Regimul alimentar nu mai este astazi atat de strict ca in trecut. Totusi, trebuie renuntat la alimentele iritante, cum ar fi fructele foarte acide sau bauturile carbonatate, dar si la alimentele ce produc inflamatii ale mucoasei stomacului (studiile au aratat ca alimentele bogate in grasimi pot provoca inflamatiile respective). Alimentele care contin flavonoizi (mere, telina, coacaze, ceapa, usturoi, ceai) par a opri dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori.
Cum ne tratam?
Medicatia recomandata in caz de gastrita cuprinde:
- In cazul infectiei cu Helicobacter pylori: doua antibiotice si un inhibitor de pompa protonica (scade productia de acid gastric);
- Antiacidele se pot achizitiona si fara reteta, dar nu trateaza, ci au doar o actiune simptomatica, de ameliorare a arsurilor. Atentie: pot interfera cu absorbtia unor medicamente, de aceea se recomanda administrarea cu cel putin o ora inainte si cu minimum doua ore dupa ce se ia medicatia curenta – pot contine hidroxid de aluminiu, magneziu, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu;
- Blocantii de receptori H2: reduc secretia gastrica;
Atentie! Daca simptomele devin din ce in ce mai suparatoare, trebuie sa va adresati urgent medicului.
Din ce cauza apar colitele?
Similar gastritei, este inflamatia mucoasei colonului si se asociaza cu simptome ca diareea, durerile abdominale, balonarea si eliminarea de sange in scaune. Cauzele colitei sunt extrem de numeroase: infectiile, ischemia vaselor locale, boala inflamatorie intestinala etc. Unele colite sunt trecatoare, altele, insa, necesita o abordare serioasa si au o evolutie prelungita. Colitele infectioase sunt cauzate cel mai des de bacterii comune, cum este Campylobacter, Shigella, E. coli sau Salmonella, care sunt vehiculate de mancarea contaminata.
O bacterie numita Clostridium difficile poate sa duca la aparitia colitelor greu de tratat la persoanele spitalizate sau care fac tratamente prelungite cu antibiotice. Colitele ischemice apar printr-un mecanism identic cu orice alta afectiune provocata de ateroscleroza (infarctul, accidentul vascular cerebral etc.): pur si simplu se intrerupe partial sau total aprovizionarea cu sange a unui segment intestinal.
Simptomele colitei, provocate de inflamatia colonului
Aceasta determina spasme care sunt resimtite ca dureri colicative, crampe care apar si dispar. Durerea este localizata in abdomenul inferior, dar poate iradia oriunde pe cadrul colic. Muschii colonului nu se contracta normal, de aceea continutul colonului avanseaza rapid, apa nu se absoarbe eficient si apare diareea. Daca inflamatia intereseaza mai ales rectul si sigmoidul (zonele terminale ale colonului), durerea are caracter crescator si cedeaza dupa evacuarea unui scaun diareic (urmand sa reapara la un nou episod de diaree). Alaturi de simptomatologia digestiva, colitele se pot insoti de febra, frisoane, astenie, deshidratare, o stare de slabiciune marcata, ameteala. In mod traditional, in categoria colitelor este inclus si sindromul de intestin iritabil.
Tratamentul este strans legat de cauza colitelor
Initial, indiferent de cauza, se incearca stabilizarea pacientului si inlaturarea simptomelor, mai ales a durerii. Se face rehidratarea pe cale orala sau, daca acest lucru nu este posibil, intravenos, mai ales acolo unde exista si o depletie marcata de electroliti. In caz de colita infectioasa, aceasta se poate remite spontan sau poate fi necesara administrarea antibioticelor. La persoanele cu boala inflamatorie intestinala se aplica, de regula, un tratament simptomatic pe durata intregii vieti. Pacientii cu colita ischemica pot avea nevoie de tratament chirurgical si trebuie sa ia masuri de corectare a stilului de viata, la fel si pacientii cu diabet sau boli de inima.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie
