Gastrita este o afectiune foarte raspandita, unul dintre cei mai frecventi factori declansatori fiind stresul cotidian. Se intampla sa auzim pe cineva zicand ca are arsuri. Ei bine, acesta este doar unul din semnele gastritei. Este important sa intelegem in ce constau simptomele acestei afectiuni, pentru a putea face o diferenta intre gastrita si alte boli ce afecteaza abdomenul superior, si anume: boli ale vezicii biliare sau ale pancreasului.
Gastrita este o afectiune de ordin inflamator a mucoasei gastrice. Factorii incriminati in acest proces sunt:
agenti patogeni, precum Helicobacter pylori, streptococul alfa-hemolitic, stafilococul, virusuri, fungi („ciuperci”);
- consumul frecvent de alcool sau cafea;
- administrarea excesiva de aspirina, antiimflamatoare nesteroidiene, substantele toxice;
- radiatiile;
- stresul.
Persoanele cu afectiuni reumatologice, care fac abuz de antiimflamatoare steroidiene sunt foarte expuse riscului de a dezvolta gastrita sau chiar ulcer. De aceea, este bine ca in tratamentele de lunga durata cu astfel de substante sa fie incluse si tamponamente gastrice. De asemenea, antiimflamatoarele nesteroidiene actioneaza pe cale directa asupra celulelor mucoasei gastrice, distrugand membrana acestora si eliberand din celule enzimele proteolitice care „autodigera” mucoasa gastrica! Aceste medicamente actioneaza si indirect in mod negativ, putand duce la diminuarea secretiei de mucus (care este factor protector) si la cresterea secretiei acide. Aceasta inseamna ca si supozitoarele cu antiimflamatoare sunt aproape la fel de nocive.
Simptomele gastritei
Gastritele pot fi cronice sau acute, dar pot fi si cronice cu perioade de acutizare. In perioadele acute debuteaza de obicei brusc, dupa consumul de alimente iritante, de alcool, de aspirina sau in cadrul unei enterocolite. Bolnavul care sufera de gastrita manifesta:
- stare generala alterata;
- dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;
- senzatia de plenitudine;
- greata;
- varsaturi, mai intai alimentare, apoi mucoase;
- diaree;
- tahicardie;
- hipotensiune arteriala (mai rar);
- in cazurile grave, hemoragii digestive superioare.
Este de remarcat ca 10-20% din hemoragiile digestive superioare sunt produse de catre gastritele acute.
Investigatii paraclinice in cazul gastritelor
Ca si investigatii paraclinice, cea mai importanta este reprezentata de endoscopia digestiva superioara, care ne poate indica natura si gravitatea bolii. Se poate recurge, de asemenea, la examenul radiologic, examene bacteriologice, la examene toxicologice si testele pentru Helicobacter pylori.
Gastrita nu este usor de diagnosticat. Trebuie facuta o diferentiere clara intre acest tip de patologie si sindromul dispeptic, ulcerul gastro-duodenal, colecistita acuta, pancreatita acuta, hernia hiatala, angina pectorala si infarctul miocardic. De aceea, in investigatiile de urgenta intr-o criza de gastrita acuta se recomanda si efectuarea unei ECG.
Conduita terapeutica in cazu de gastrita
Ca tratament, in cazul gastritei se recomanda un regim igieno-dietetic si tratament medicamentos cu antispastice, antiemetice, antialgice, antiacide si antisecretorii. In gastritele infectioase se recomanda si asocierea unui antibiotic cu spectru larg, recomandat de medic. Tratamentul gastritei cu remedii naturiste nu este curativ, ci doar adjuvant in tratarea unei gastrite, alaturi de tratamentul medicamentos si de dieta. Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului. Printre acestea sunt obligeana, coada-soricelului, menta si pelinul. De un real ajutor sunt si laptele din nuca de cocos, terciul de orez, sucul de cartofi si infuzia de galbenele.
Alimentatia in gastrita
Alimente permise:
- fainoase (fainoasele albe bine preparate termic;
- este permisa mamaliga, dar foarte bine fiarta si nu foarte sarata);
- carne (carnea slaba de vaca, pui sau porc fara grasime si pestele alb);
- branzeturi (branza dulce de vaci, urda si casul nesarat);
- oua (numai fierte si moi);
- legume (dovlecei, cartofi, morcovi, mazare);
- fructe (cele dulci, nu citrice);
- grasimi (untdelemn, galbenus de ou, margarina, unt proaspat);
- bauturi (lapte, ceai, suc de fructe dulci);
- dulciuri (sucurile de fructe, frisca, compot, budinca din fainoase si dulciuri pe baza de branza de vaci);
- zahar (este permis zahar cu moderatie si mierea).
Alimente interzise bolnavilor cu gastrita:
- fainoase (painea, atat cea neagra, cat si cea alba);
- carne (carne grasa, piele de pui, carne afumata, mezeluri, vanat, conserve de carne, tocaturi, carne prajita, peste gras prajit sau marinat, precum si cel afumat sau conservat);
- branzeturi (cele fermentate, sarate sau conservate);
- oua (prajite sau fierte tari);
- legume (legumele tari si crude, cum ar fi ridichi, castraveti, varza, gulii, ceapa, conopida, usturoi, muraturi);
- fructe (nuci, migdale, alune, fistic);
- materii grase (untura, slanina, margarina sarata, grasimi prajite, smantana acra, unt sarat sau seu);
- bauturi (lichior, rom, tuica, sifon, apa minerala, sirop, rachiu, cafea neagra; bauturi prea reci sau prea calde);
- dulciuri (aluaturi dospite, inghetata, aluaturi calde, prajituri cu fructe acre, gem si dulceata. Este bine sa fie evitate acadelele si zaharul ars);
- fumatul este interzis cu desavarsire!
Bibliografie: Adrian Restian, Bazele medicinei de familie, Editura medicala, Bucuresti
Fiziokinetoterapeut specialist
