Exista in zilele noastre un mit in ceea ce priveste gastrita, diagnosticata de obicei „dupa ureche”. De aceea, este foarte important de mentionat ca aceasta afectiune nu ar trebui sa fie de interes pentru pacienti, ci doar pentru medici.
Gastrita este o leziune a mucoasei stomacului ce nu are corespondent simptomatic si se poate vedea doar endoscopic sau in urma unei biopsii. Exista doua tipuri de gastrite: acuta si cronica.
Gastrita acuta medicamentoasa, cel mai des intalnita
Cea mai frecventa este gastrita acuta medicamentoasa, din cauza consumului de antiinflamatoare nesteroidiene, urmand gastrita chimica, din cauza ingestiei voluntare sau accidentale de substante corozive, precum si gastrita acuta alcoolica. Exista si un tip de gastrita acuta cu Helicobacter pylori, foarte greu de demonstrat obiectiv, din cauza faptului ca este dificil de surprins debutul infectiei cu aceasta bacterie. Gastritele cronice au numeroase forme, clasificate in gastrite atrofice, non-atrofice si forme speciale.
Dintre formele speciale de gastrita, cea mai comuna este gastrita de reflux biliar, produsa din cauza refluxului duodenogastric de bila, adica a „varsarii” bilei in stomac, in situatii particulare, cum ar fi: tulburarile de motilitate (contractiile musculaturii peretelui tractului digestiv) si disfunctiile sfincterului piloric (portiunea terminala a stomacului), conditii dificil de demonstrat obiectiv si, mai degraba, postulate.
Simptomele gastritei nu sunt agravate sau atenuate de un anumit anotimp
Simptomele gastritei cronice sunt nespecifice, manifestate in special prin disconfort epigastric (in „capul pieptului”), greata, anorexie (lipsa poftei de mancare), distensie abdominala. De obicei nu sunt intense sau frecvente, si doar efectuarea unei endoscopii digestive superioare cu prelevare de biopsii stabileste diagnosticul. De regula, pacientii nu se prezinta la medic pentru ca simptomele nu sunt suparatoare si nu afecteaza semnificativ calitatea vietii. De altfel, simptomatologia nu are o periodicitate legata de anotimp.
Gastrita cu Helicobacter pylori, cea mai comuna gastrita cronica
Gastrita cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente conditii patogenice. Este o gastrita cronica ce afecteaza in special portiunea distala a stomacului, fara a prezenta un aspect specific endoscopic. Este, in majoritatea cazurilor, o gastrita non-atrofica. Tratamentul este similar cu cel din ulcer: administrarea de inhibitori de pompa de protoni si a doua antibiotice impotriva bacteriei Helicobacter pylori. Nu exista insa studii convingatoare care sa indice faptul ca eradicarea bacteriei in dispepsia non-ulceroasa (in absenta diagnosticului histologic, bioptic de gastrita) ar aduce avantaje in ceea ce priveste remiterea simptomelor.
Gastrita autoimuna duce in timp la anemie
Gastrita autoimuna afecteaza in special portiunea verticala a stomacului. Este o gastrita atrofica, rezultatul distrugerii celulelor ce produc acid clorhidric gastric. Pacientii dezvolta in timp anemie prin deficit de vitamina B12 sau anemie prin deficit de fier (mai rar). Aspectul endoscopic consta in pliuri gastrice subtiri, cu vizualizarea retelei vasculare din submucoasa stomacului. Este o conditie care trebuie supravegheata endoscopic, din cauza tendintei de dezvoltare a polipilor gastrici si chiar a cancerului gastric.
Simptome identice in caz de gastrita autoimuna si anemie
Simptomele sunt cele ale anemiei asociate. De aceea, gastrita autoimuna este diagnosticata tardiv in evolutie. De asemenea, apar semne si simptome neurologice, din cauza deficitului de vitamina B12. Tratamentul consta in administrarea acestei vitamine.
Diagnosticul de gastrita este un diagnostic care ar trebui realizat strict endoscopic-bioptic. Simptomatologia este nespecifica si, in general, nu „alerteaza” pacientul. In practica de zi cu zi, se face un abuz in ceea ce priveste diagnosticul de gastrita. Nu poate fi stabilit doar din punct de vedere clinic.
Regimul igieno-dietetic nu este foarte eficient in gastrite
Exista o mare varietate de tipuri de gastrita, asa cum am descris. Impunerea oricarui fel de regim igieno-dietetic este practic inutila, avand in vedere, pe de o parte, multitudinea tipurilor de gastrita existente, iar pe de alta parte, faptul ca nu aduce niciun beneficiu real in principalele tipuri de gastrita cronica (secundara infectiei cu Helicobacter pylori si autoimuna).
Studiile recente au demonstrat ca atat gastrita, cat si ulcerul gastro-duodenal nu au periodicitate sezoniera si nu sunt cauzate de alimentatie. Evident ca regimul alimentar poate modifica unele simptome, dar nu reprezinta o cauza in sine pentru niciuna dintre boli.
Dr. Paul Dragomir,
Medic primar gastroenterologie,
Doctor in stiinte medicale,
Centrul Medical Medsana,
